25 de poze. Află cum sunt cultivate perlele aurii

Atunci când la începutul secolului XX, japonezii s-au învățat să obțină perlele artificiale, bijutierii din toată lumea au întâmpinat această știre cu un aer optimist. La scurt timp însă, ei au înțeles că nu au avut dreptate. Produs în cantități industriale, perlele au devenit prea accesibile. ”lacrimile mărilor” s-au uscat, ”săruturile sirenelor” nu le mai ademeneau pe împătimitele de modă. Atunci când toată lumea deja s-a împăcat cu acest lucru și și-au luat adio de la febra perlelor, ele au reapărut în vizorul tuturor, însă de această dată, în culoare aurie.

Bineînțeles, despre existența lor se cunoștea foarte demult. Însă ele se întâlneau atât de rar, încât bijutierii nici nu le foloseau. Chiar și prin simplul fapt că în natură era practic imposibil să găsești două perle aurii de aceeași dimensiune, formă și nuanță, care să poată fi folosite la un colier, ne spune calatorul.net

 JACQUES BRANNELEK VERIFICĂ PERLELE DIN NOUA RECOLTĂ.

Cercetătorii au încercat de mai multe ori să le cultive, însă până nu demult, acest lucru era imposibil. Stridiile gigantice, din specia Pinctada Maxima, se găsesc într-un areal destul de restrâns, din Oceanul Pacific. La cea mai mică intervenție al omului, stridiile mureau. Iar perlele aurii se ”nășteau” doar în ele.

Ferma de bază, pentru cultivarea perlelor aurii, se află în apropierea insului filipineze Palawan și poară numele de ”Taytay”. La fel se numea și vechea capitală a insulelor din acest grup.

Iată că de cultivarea perlelor s-a apucat francezul Jacques Brannelek, unul din fondatorii companiei mixte filipino-franceze, Jewelmer International Corporation. El a abordat problema cu stăruința unui afacerist și cu amploarea unui om cu o fantezie bogată. În mijlocul junglei insulei nelocuite, Malutamban, a fost construit un laborator special. ”domesticirea” acestei specii capricioase de stridii, a durat 15 ani de muncă biologică riguroasă.

FERMA DE PERLE.

Planeta stridiilor.

Însă toate aceste eforturi au dat roade. În momentul actual, perlele aurii de clasă superioară, sunt cultivate pe suprafețe imense. 6 ferme de stridii, fiecare cu o suprafață de 5000 de hectare, sunt situate la nord de arhipelagul Palawan. Circa 20 de insule mici, le protejează de curenții și vânturile nimicitoare. Acest loc rămâne foarte curat, de fapt, asta și este necesar pentru stridiile producătoare de perle aurii. Cel mai apropiat oraș mare, Manila, capitala Filipinelor, se află la circa 500 kilometri distanță.

Zona este patrulată non-stop de către lucrătorii fermei. Orice abatere de la condițiile optime are efect asupra dezvoltării stridiilor, dar și a perlelor. Datele asupra temperaturii aerului și al apei, sunt la fel de precise ca la stațiile meteo militare.

Fermele dinspre exterior, amintesc de stațiunile inter-planetare din filmele SF din anii 80. Suprafața întinsă al apelor, este împânzită de niște colaci albi, la care sunt legate niște ”aripi” gigantice – plasele de stridii.

Perlele sunt strânse iarna, deoarece în această perioadă, perlele au o duritate mai mare și o nuanță mai plăcută. Perioada optimă pentru recoltă, este din noiembrie, până în februarie. Grupuri a câte cinci persoane, echipați cu butelii de oxigen, se scufundă în cele mai simple haine. De pe fiecare teren, urmează a fi recoltate peste 140 de mii de moluște.

PE ACEASTĂ TABLĂ SUNT ÎNSEMNATE TOATE POZIȚIILE CU PLASELE CU MOLUȘTE, LA FERMA NR.3.

Câtă muncă este necesară și care secrete trebuie să le cunoști, este o discuție aparte. ”Eu cresc perle deja de peste 40 de ani și tot încă învăț” – încearcă să se eschiveze de la răspuns, Jacques Brannelek.

BIOLOGUL DORIS DOMINGO, ȘEFA LABORATORULUI DIN CADRUL FERMEI, ANALIZEAZĂ O PERLĂ LA MICROSCOP.

În cinci ani, cât crește o perlă aurie într-o moluscă, Cu ea se efectuează 324 de operațiuni. Pe scurt, astea arată în felul următor. Viitoarea moluscă-mamă este îngrijită și crecută cu atenție, până nu ajunge la mărimea de 12-15 cm. Apoi, în ea se introduce o mărgică mică, din care se va forma perla. Acest proces este efectuat doar de femei tinere. Se consideră că tandrețea lor va avea un efect benefic asupra calității perlelor. După aceasta, perlele cresc timp de 3 ani, la o adâncime de 15 metri, în apele calde și limpezi ale Mării Chinei de Sud.

STRIDII DE 3 FELURI: ALBĂ, NEAGRĂ, AURIE.

Săptămână de săptămână, scafandrii întorc moluștele de pe o parte pe alta, special ca perlele să crească mai uniform și să capete o formă cât mai perfect rotundă. Odată pe lună, ele sunt curățite de paraziți, moluște mici, ce împiedică stridiile să se dezvolte. Uneori, stridiile sunt scanate cu raze X, pentru a se asigura că perla se se află înăuntru și nu s-a lipit de peretele moluștei.

STRIDIILE TINERE SUNT CURĂȚITE CU MINUȚIOZITATE DE MURDĂRIE ȘI ALTE MOLUȘTE PARAZITE, ÎNAINTE DE A FI PUSE ÎN PLASE NOI.

Fondatorul francez de fiecare dată verifică toate procesele, deși sediul central al corporației se află în orașul Manila. El efectuează deplasări de câteva ori pe săptămână. Într-adevăr, el are o mare responsabilitate: de a dirija cu un proces atât de exotic, unic și firav, înseamnă să fii nu doar afacerist, ci și un strateg al ecologiei.

Pentru el, protejarea mediului înconjurător este o meserie precum și creșterea perlelor. Asta nu e doar o chestie de conștiință: nu va fi mediu, nu vor fi nici perle. Spre exemplu, în urma folosirii dinamitei și a cianurilor, pentru pescuitul ilegal al peștelui, a fost nimicită toată populația locală de corali. Același lucru se poate întâmpla și cu moluștele făcătoare de perle.

UN MUNCITOR EFECTUEAZĂ PROCESUL ZILNIC DE CURĂȚIRE AL PLASELOR ȘI FRÂNGHIILOR.

În lupta cu inamicii naturii, francezul încearcă să mizeze pe autoritățile locale. Din cont propriu, el susține poliția locală cu bărci potrivite pentru monitorizarea activităților oamenilor din zonă. Deasemenea, încurajează campaniile de informare a localnicilor privind dauna pescuitului ilegal și excesiv, dar și a comportamentului iresponsabil față de mediul înconjurător.

PAZA FERMEI OPREȘTE, PENTRU CONTROL, UN VAS PESCĂRESC. ÎN ZONĂ SUNT FOARTE MULȚI BRACONIERI.

Aceste campanii de informare au dat roade. O parte din pescari au început să cultive alge de mare, pe care apoi le vând avantajos companiilor farmaceutice.

În sezonul recoltei, francezul este zilnic prezent la ferme. El așteaptă cu nerăbdare ca scafandrii să ridice la suprafață următoarea plasă cu stridii. Cât de avansată n-ar fi tehnologia, niciodată nu știi ce surprize îți poate aduce molusca.

MOLUȘTELE SUNT LĂSATE LA ADÂNCIMEA DE 15 METRI PENTRU 3 ANI. ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ, MUNCITORII ÎNTORC PLASELE INVERS, PENTRU A OBȚINE O FORMĂ PERFECT ROTUNDĂ AL PERLELOR.

PENTRU CA PERLA SĂ IASĂ PERFECT ROTUNDĂ, CURENȚII DE APĂ TREBUIE SĂ ACȚIONEZE ASUPRA EI ȘI A MOLUȘTEI UNIFORM, DIN TOATE PĂRȚILE.

Este foarte probabil ca prima ”piatră” prețioasă, pe care a început să o admire omul, să fi fost anume perla. Și asta deoarece ea nu necesită prelucrare și șlefuire, spre deosebire de celelalte, ea își oferă luciul oricui o găsește.

MUNCITORII RIDICĂ PLASA CU MOLUȘTE, CU PERLE MATURATE.

Brannelec până acuma este foarte emoționat în cadrul acestui proces. El personal se implică la sortarea ”diamantelor mării”. ”Sunt foarte multe perle deformate și defecte. Unele au crescut pe o bază parazitară și sunt putrede. Există și exemplare cu forme stranii, de exemplu, în formă de cupolă.” povestește francezul.

STRIDIILE SUNT SPĂLATE CU GRIJĂ, ÎNAINTE DE A FI DESCHISE.

Majoritatea din aceste perle defecte, practic nu se deosebesc de cele bune. Un profesionist, în schimb, le depistează deodată.

JACQUES MONITORIZEAZĂ PROCESUL RECOLTEI LA UNA DIN FERMELE SALE.

Există niște parametri după care se conduce crescătorul de perle. Corectitudinea formei, simetria, culoarea, lipsa defectelor, sunt doar câțiva din parametri.

PARTEA CULMINANTĂ, DESCHIDEREA MOLUȘTEI.

După 5 ani de creștere, din stridii este extrasă perla. Doar câțiva specialiști japonezi au cunoștințele și experiența pentru a deschide aceste stridii.

SPECIALIȘTII ANALIZEAZĂ FIECARE PERLĂ ÎN PARTE.

În anii cu o recoltă bună, din cele 700.000 de moluște recoltate, aproape 75% din perle sunt bune pentru a fi comercializate. Din acestea, a patra parte, sunt de calitate superioară. Exemplarele absolut ideale sunt foarte rare. Prețul lor este cu mult mai mare și ele sunt foarte căutate.

STRIDIILE SUNT CURĂȚATE, IAR APOI VÂNDUTE ÎN RESTAURANTELE DIN MANILA.

Într-o săptămână, sunt culese mii de perle. Fiecare se vinde cu câteva sute de euro. Cele de clasă extra, pot costa și de zece ori mai mult.

ÎN ATELIERE, PERLELE SUNT SORTATE ȘI ESTIMATE.

Prețurile la care pleacă partidele de perle de pe teritoriul fermelor, este un secret comercial. Ele urmează a fi folosite în confecționarea bijuteriilor de cea mai înaltă clasă, ce vor ajunge în posesia milionarilor.

DESIGNER-UL DEZVOLTĂ O NOUĂ COLECȚIE DE BIJUTERII DIN PERLE AURII.

Totuși, nu este greu să ne dăm seama că prețurile la aceste perle, conțin multe zerouri. Acum câțiva ani, un milionar japonez, s-a ”îndrăgostit” într-o perlă atât de tare, încât a plătit pentru ea 500.000 dolari. Ce să mai zicem despre colierele împodobite cu perle aurii din Palawan, care vor ajunge în palatele familiilor din emirate.

BIJUTERII DIN PERLE AURII.

JACQUES BRANNELEK LA FERMA SA, ÎMPREUNĂ CU O ASISTENTĂ, LA GÂTUL CĂREIA, SE POATE VEDEA UN COLIER DIN PERLE AURII.