4 martie 1977-4 martie 2016

Publicat de Cosmin Meca, 4 martie 2016, 00:01 / actualizat: 4 martie 2016, 13:22

Cutremurul s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

În București, mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu – colț cu Ștefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata și Nestor. Sub darâmăturile blocului de la Colonadelor și-au găsit sfârșitul Toma Caragiu, Alexandru Bocăneț, Doina Badea (împreună cu soțul și cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski și soția sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internată, cu câteva zile înainte, în spital.

Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost găsit în viață sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatră, în fața blocului Scala, care s-a prăbușit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morți. 2.600 de răniți. Orașul Zimnicea este prefăcut în ruine: 175 de case prăbușite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime.

În Craiova sunt avariate grav peste 550 clădiri, printre care se numără Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca județeană. Primele estimări indicau un număr de 30 de morți și 300 de răniți. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane – 7 persoane decedate, cât și materiale.

La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuințe, alte 2.000 fiind grav avariate; situația este gravă și în județul Buzău, unde sunt afectate în jur de 1.900 de clădiri. Mai puțin afectate sunt județele din Transilvania și Dobrogea, care au scăpat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor – umane și materiale, este teribilă: 1.570 morți, 11.300 răniți, 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unități economice afectate.

Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o luptă neîncetată, zile în sir, pentru scoaterea supraviețuitorilor de sub darâmături. Au fost aduși chiar și specialiști din Elveția, însoțiți de câini dresați pentru salvarea victimelor din munți. Au fost găsiți supravietuițori chiar și după 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmăturile fostului bloc „Continental” nu mai puțin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat și redat vieții!

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit

Epicentrul cutremurului cu caracter multișoc a fost localizat în Munții Vrancei, zona Andreiașu de Jos (45,77 grade latitudine nordică, 26,76 grade longitudine estică), adâncimea focarului fiind de 93 km. Mișcarea seismică a fost resimțită puternic în Romania, mai violent în Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Moldovei. Cutremurul a fost resimțit și în țările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia, până la nord de St. Petersburg; în Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale și peste 100 de victime.

Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul și centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Cutremurul din 1977 a fost al doilea seism ca magnitudine produs în România în cursul secolului XX, după cel din noiembrie 1940 (care a atins o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter). Spre deosebire de cutremurul din 1940, care a avut urmări mai grave în Moldova, pe direcția Focșani-Iași, seismul din 1977 a avut urmări mai grave în Muntenia decât în Moldova. Arealul cel mai grav afectat a fost cuprins între Craiova și București.

Seismul din 1977 face parte din seria marilor cutremure vrâncene de magnitudini peste 7,0, evenimente cu caracter catastrofal care au urmări distrugătoare pe arii foarte largi din Muntenia și Moldova. Astfel de cutremure, cu originea în regiunea epicentrală Vrancea, s-au produs în 1471, 1516,1590, 1620, 1681, 1738,1802, 1838, 1940 si 1977.

Cel mai puternic eveniment din aceasta serie a fost „Cutremurul cel Mare” produs în Vrancea la 26 octombrie 1802, eveniment creditat cu o magnitudine de 7,7. Seismul major care a urmat acestuia, produs la 23 ianuarie 1838, a fost comparabil, prin amploarea efectelor, cu cel din 1977, fiind creditat, de asemenea, cu o magnitudine de 7,3.

Surse: wikipedia, historia.ro, jurnalul.ro, agerpres.ro