Strada Dealul Spirii
Publicat de Cosmin Meca, 12 octombrie 2015, 14:04 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:34
O stradă poartă , uneori, numele unei persoane, al unui oraș, al unei țări.Multe străzi au nume de flori, de anotimpuri, de pomi. Strada Părului din Craiova coboară din dealul Părului spre strada Gheorghe Chițu. Așadar numele său vine de la dealul pe care coboară această stradă. Acum pe dealul Părului sunt numai case, dar documentele păstrează acest nume din vremuri îndepărtate.
În Craiova dar și în Brașov și în Pașcani, poate și în alte localități, există câte o stradă cu numele Dealul Spirii. În mod firesc se poate pune întrebarea:
- De unde vine numele străzii Dealul Spirii?
Deși străzile aminitite sunt croite pe câte un deal, numele lor este legat de actul de bravură al pompierilor români petrecut în data de 13 septembrie 1848 în apropierea cazărmii situată pe Dealul Spirii din București.Pentru ca povestea mea să fie clară o să dau câteva detalii despre Dealul Spirii din București, despre înființarea serviciului de pompieri, iar la final câteva precizări legate de actul de eroism al pompierilor.
Mai întâi câteva detalii despre Dealul Spirii din București.
Pe malul drept al Dâmboviței se ridică un deal, dealul Lupeștilor, pe care acum este amplasat Palatul Parlamentului sau Casa Poporului, cum a fost numită înainte de 1990. Pe acest deal a fost construită în perioada 1740-1750 o biserică, ctitorită de un doctor grec, originar din insula Corfu, Spiridon Kristofi sau Spiros Hristof, românizat Spirea. Doctorul Spirea a fost înmormântat, așa cum se obișnuia la vremea aceea, în interiorul bisericii. Biserica a primit numele Spirea Veche, iar dealul a fost botezat de oameni Dealul Spirii. Pe acest deal era construită o cazarmă pentru cavalerie și o cazarmă pentru infanterie.
În urma incendiului izbucnit în București în data de 29 octombrie 1787, care a distrus atât Mănăstirea Cotroceni cât și multe locuințe, domnitorul Nicolae Mavrogheni a dispus înființarea Corpului tulumbagiilor care aveau misiunea de a preveni și stinge incendiile. După apropape 50 de ani , domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat, la data de 18 august 1844, înființarea unei formații militare, numită ”Roata de pompieri” formată din 7 ofițeri, 23 de subofițeri și 256 soldați
Acum câteva detalii despre actul de eroism al pompierilor români din 13 septembrie 1848.
În data de 12 septembrie 1848 ,așadar în vremea Revoluției, colonelul Radu Golescu a primit ordin din partea Locotenenței Domnești, formată din Nicolae Haralambie, Lascăr Catargiu și Nicolae Golescu, să pregătească primirea diviziilor turcești, conduse de Kerim Pașa, care veniseră să înăbușe revoluția și să distrugă armata organizată de revoluționari în august lângă Râmnicu Vâlcea și condusă de Generalul Gheorghe Magheru.
Compania de Pompieri, comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu, s-a deplasat spre Dealul Spirii pentru a participa la primirea armatei otomane, așa cum ceruse Locotenența Domnească. Au ajuns aproape în același timp cu turcii așa că militarii au fost obligați să treacă unii pe lângă alții. Se presupune că un ofițer din Compania de Pompieri, Dincă Bălășan, originar din Caracal, l-ar fi atins din greșeală pe un ofițer turc. Acesta l-a lovit cu sabia, iar sublocotentul Dincă Bălășan l-a împușcat.
Pompierii, ca la un semn, i-au atact pe soldații turci care erau peste tot în jurul lor. I-au atacat cu focuri de armă dar și cu baionetele.La început turcii au fost cuprinși de panică, apoi au reușit să pună pe poziție două tunuri cu care au tras în pompieri. Aceștia, și mai înverșunați, s-au aruncat asupra tunurilor, le-au capturat și le-au întors către turci. A intrat în încleștare și Regimentul 2 infanterie care tocmai primise drapelul de luptă, iar soldații erau înflăcărați de sentimente patriotice și de onoare militară. Pentru aplanarea conflictului Kerim Pașa a propus încetarea focului garantând libera ieșire a militarilor din cazarmă. Deși lupta a durat aproape patru ore, pompierii au dovedit vitejie, curaj și capacitate de sacrificu. Jumătate dintre pompieri au fost uciși în această încleștare. O parte dintre cei rămași în viață, în frunte cu sublocotenetul Dincă Bălășan s-au îndreptat spre tabăra de la Râmnicu Vâlcea , organizată de Generalul Gheorghe Magheru. A doua zi, 14 septembrie 1848, Bucureștiul era ocupat de trupele otomane.
În 1860 , primul Parlament al României, ca semn de apreciere a jertfei pompierilor le-a acordat pensii pe viață și prima medalie românească PRO VIRTUTE MILITARI.
După cca.30 de ani, la data de 13 septembrie 1901 a fost dezvelit pe Dealul Spirii din București, Monumentul Eroilor Pompieri , realizat din bronz și plătit prin subscripție deschisă. Președintele Comisiei care s-a ocupat de strângerea fondurilor a fost craioveanul Eugeniu Carada.
Ca semn de apreciere a eroismului soldaților ,din anul 1953 ziua de 13 septembrie a fost dedicată pompierilor din România. De asemenea,câte o stradă din unele orașe din România, printre care și Craiova, a primit numele Dealul Spirii.
Plăcuțele indicatoare montate pe strada din Craiova precum și alte documente oficiale folosesc forma ”Dealul Spirei”.
Strada Dealul Spirei din Craiova, numită într-o vreme strada Mântuleasa, coboară din strada Unirii , din dreptul Bisericii Mântuleasa, traversează străzile Matei Basarab, Gheorghe Doja, Buziași, Bulevardul 1 Mai , Ceahlăului, Porumbului ,Vrancei, Măcinului și ajunge până în strada Râului. Se înșiruie case vechi făloase , renovate, case făloase care așteaptă să fie reparate, case noi, blocuri. Spre strada Râului casele vechi sunt joase, dar frumoase, iar casele noi sunt construite după stilul din ultimii 15-10 de ani. Trecători puțini,iar locatarii rămân în spatele gardurilor. O grădiniță pentru preșcolari și o fabrică de pâine demonstrează că oamenii de duc, totuși, o viață obișnuită. Farmecul acestei străzi este dat de coborârea piezișă până în strada Gheorghe Doja, de casa Traian Nicolescu, construită în secolul XX dar și cele două fântâni ”istorice”.
Prima, Fântâna Mântuleasa, a fost construită în 1854 și refăcută de Aneta Bălăcioiu la 1 septembrie 1894 în amintirea celor doi băieți , militari, pe care i-a pierdut când aveau 20 și respectiv 25 de ani. A fost renovată în august 1955 dar, uitată în ultima vreme, izvorul său, aminitind de lacrimile unei mame, nu mai iese la suprafață. Să nu uităm lacrimile mamelor !
A doua, Fântâna Roșie, datează din anul 1600, din vremea când Mihai Viteazu unea provinciile românești. Era folosită de cei care locuiau în jurul bisericii Mântuleasa. De mai multă vreme se găsește în curtea unui imobil situat pe strada Gheorghe Doja, iar debitul a scăzut substanțial dar este bine îngrijită,cochetă ca o străbunică.
Aceasta este povestea unei străzi care amintește de vitejia și eroismul pompierilor români: Dealul Spirii sau Dealul Spirei
Pof.dr.ing. Gheorghe Manolea
Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova
