Adevărul de la TAROM
Publicat de Liviu Goga, 22 martie 2016, 16:09
Belgianul Christian Heinzmann, director general al Tarom, revocat luni seara din functie, spune ca in mandatul sau a avut puteri limitate, ca deciziile strategice, precum cea de reinnoire a flotei, au fost blocate la nivelul Consiliului de Administratie si considera ca performanta sa cea mai importanta a constat in reducerea puternica a pierderilor companiei. Heinzmann si-a inceput mandatul la Tarom in data de 19 noiembrie 2012, cu un contract pe patru ani. A fost revocat din functie luni seara de CA. Heinzmann a acordat un interviu News.ro, inainte de aflarea acestei decizii.
„Tarom nu este o companie aeriana normala, comerciala, este mult mai mult de atat. Exista un mediu politic. Nu e ca la Ryanair sau EasyJet, unde poti sa iti desfasori usor activitatea de management. Sunt prea multe controale, prea multe interese din afara„, a afirmat Heinzmann. „Ai doar palaria de manager privat, dar nu ai mijloace„, a completat el. Primul lucru care l-a frapat la compania Tarom, sustine Heinzmann, este „increngatura” de relatii de familie care exista in compania de stat. „Sunt multe cazuri de membri ai aceleiasi familii care lucreaza in diferite departamente ale Tarom, si asta de mult timp. Chiar in contractul de munca este prevazut ca trebuie data prioritate la angajare membrilor de familie ai angajatilor”, a spus Heinzmann. El sustine ca o alta problema este legata de mentenanta aeronavelor. Astfel, circa 30% din costurile Tarom sunt legate de mentenanta, comparativ cu 15%, media la nivelul celorlalte companii aeriene, potrivit directorului general. Pe de altă parte, „Sunt multe contracte vechi de aprovizionare care costa compania Tarom cam cu 30% mai mult decat ar trebui sa coste„, a spus el. Heinzmann a mentionat ca a angajat o companie olandeza sa faca un audit, iar acesta a relevat probleme legate de mentenanta – nu insa si de siguranta -, legate mai ales de modul in care se fac achizitiile. „O multime de angajati pleaca din tara in vacante sau in concedii medicale ca sa lucreze pentru alte companii. Am dorit sa opresc asta. Se spune ca nu avem suficienti angajati, dar realitatea este ca avem suficienti oameni. Doar ca prea multi sunt in concedii medicale sau in vacante”, a acuzat Heinzmann. „In plus, exista multe ore suplimentare care nu au fost inregistrate oficial, iar eu nu pot plati aceste ore suplimentare pentru ca nu exista nicio autorizatie din partea managementului pentru a munci peste program. Toate acestea trebuie verificate si corectate, in interesul companiei”, a completat el. Intrebat care considera ca sunt realizarile mandatului sau, Heinzmann a afirmat ca a renegociat mai multe contracte cu furnizorii, in beneficiul Tarom si a eficientizat activitatea. „Un avion trebuie sa zboare cel putin 12-14 ore pe zi. La Tarom, un avion zbura 6-7 ore. Deci doar prin cresterea numarului de ore de zbor reduci costurile per avion. In acest fel, si pilotii sunt folositi mai mult. Asta am incercat sa realizez”, a declarat belgianul. Heinzmann s-a plans ca CA s-a opus multor masuri necesare, intre care decizia de a reinnoi flota. „Daca se reduce flota la un singur tip, se pot reduce costurile cu 30%, ceea ce ar da Tarom un avantaj enorm”, a afirmat directorul companiei. „Toate aceste lucruri nu au avansat, au ajuns in Consiliul de Admnisitratie si au ramas acolo”, a completat el. O alta realitate romaneasca de care Christian Heinzmann se declara frapat este valul de controale cu care s-a confruntat la Tarom, de la institutii precum Curtea de Conturi, ANAF sau Autoritatea Aeronautica. „Aceasta creeaza o stare de frica. Fiecare angajat sau manager este stapanit de frica, pentru ca, daca faci o greseala, esti pedepsit. Esti sanctionat financiar. Asa ca oamenii sunt foarte speriati sa nu greseasca si refuza sa semneze pentru ca pot fi pedepsiti”, sustine Heinzmann. O alta problema grava la Tarom, potrivit lui Heinzmann, tine de blocajele provocate de birocratie. Totusi, Heinzmann considera ca a reusit o „performanta remarcabila”, si anume reducerea pierderilor companiei de la 260 de milioane de lei, la venirea sa la Tarom, pana la 41 de milioane de lei, anul trecut. „In 2016 se poate ajunge la zero pierderi”, a mai spus el. Christian Heinzmann si-a motivat decizia de a vorbi cu reprezentantii presei abia la final de mandat prin faptul ca i s-a interzis pana acum sa vorbeasca de catre ministrii Transporturilor, ultima interdictie fiind primita chiar de la actualul ministru. „Am avut sapte ministri ai Transporturilor si patru consilii de administratie diferite pe timpul mandatului meu. Mi-au cerut sa nu vorbesc cu presa. Acum ma consider liber si nu imi mai pasa”, a explicat Heinzmann.
