Sfânta și Marea Sâmbătă

În Sâmbăta Mare, conform tradiţiei străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină şi se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei.

Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă şi să se pregătească hainele noi pentru Înviere şi un coş cu ouă roşii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel.

Tradiții în Sâmbăta Mare:

– se sacrifică mielul și se prepară drobul, friptura și borșul de miel.
– pe vremuri era obligatoriu ca femeile să îmbrace, la slujba de Înviere și în zilele de Paști, măcar o cămașă nouă, cusută în orele de taină ale nopții, iar bărbații să aibă cel puțin o pălărie nouă.

La miezul nopții, lumea pornește în liniște spre biserică, pe drum se vorbește în șoaptă, iar la slujbă toata lumea stă cu mare evlavie.

După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morților familiei și aprind și acolo lumânări, ca și cei trecuți dincolo să știe că a venit Învierea Domnului.

În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.

Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.

Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rude dragi.

Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Surse: crestinortodox.ro/ unirea.ro