Valul de frig a adus sute de apeluri şi sesizări de berze albe aflate în pericol. Dar NU toate au nevoie să fie salvate. Cel mai clar semn că barza are nevoie de ajutor este atunci când pasărea se apropie de oameni. Dacă o barză coboară din cuib, pe stradă, este clar că are nevoie de hrană. Dacă nu mai fuge de om, are nevoie de ajutor.
1. Oferiţi hrană păsărilor care au coborât din cuib (peşte, carne crudă tăiată cuburi). Hrana le dă energie, pot rezista mai bine la frig.
2. Dacă este îngheţată, nu se poate mişca – atunci luaţi pasărea şi adăpostiţi-o în grajd, într-o anexă a gospodăriei etc.
3. Limitaţi contactul cu barza, este pasăre sălbatică şi lovitura de cioc este foarte puternică, vă poate răni. Lăsaţi pasărea singură, să se calmeze.
4. Oferiţi apă păsării, continuaţi hrănirea.
5. Din momentul în care îşi revine, eliberaţi pasărea. Nu eliberaţi pasărea seara, doar dimineaţa sau la ora prânzului.
6. Dacă pasărea este lovită, are aripa rupta sau sânge, luaţi legătura cu un medic veterinar.
„Din păcate, drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. S-a ajuns la situaţii când oamenii le fugăresc pe câmp pentru a le prinde şi a le duce în casă. Ce nu ştiu ei – că acele berze au nevoie doar de odihnă în timpul migraţiei, iar asaltul omului asupra stolului nu face decât să le epuizeze şi să le pună în pericol”, a declarat Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.
Dacă aţi văzut berze pe câmp, departe de oameni, acelea sunt berze care se odihnesc. De aceea evită oamenii. Sunt păsări care aşteaptă îmbunătăţirea vremii pentru a continua migraţia spre locurile de cuibărit.
Barza albă este o pasăre de talie mare şi are nevoie de curenţii de aer cald pentru a continua migraţia. Fără aceşti curenţi ar avea un consum imens de energie în migraţie, nu ar putea ajunge să parcurgă distanţe de peste 200 de kilometri zilnic.
Frigul din ultima săptămână a făcut cele mai multe victime în rândul păsărilor de talie mică. Cel puţin în Bucureşti şi în zona de sud a ţării au existat sute de cazuri de păsări găsite în zăpadă. Şi la ele, măsurile de prim ajutor sunt simple.
„Ca să nu ajungeţi să culegeţi păsări îngheţate din zăpadă, cel mai bine este să preveniţi acest lucru. Oferiţi-le mâncare la o hrănitoare din grădină sau din curtea blocului – poate fi chiar şi pervazul ferestrei. Hrăniţi păsările cu nuci, seminţe crude de floarea soarelui, fructe. Nu cu PÂINE! Pâinea e un aliment procesat, nu le conferă şi nutrienţi, pe lângă energie, să reziste frigului”, a mai spus Ovidiu Bufnilă.
Dacă totuşi aţi găsit o pasăre îngheţată, atunci urmaţi aceste instrucţiuni:
1. Puneţi pasărea într-o cutie de carton, cu şerveţele de hârtie sub ea, la temperatura camerei.
2. Aflaţi ce specie este – întrebaţi un biolog. Societatea Ornitologică Română răspunde la toate mesajele de pe pagina de Facebook.
3. În funcţie de specie, puteţi procura hrana ideală pentru ea. (Viermuşii pentru pescuit sunt ideali pentru insectivore, merele pentru sturzi, carnea crudă pentru răpitoare).
4. Puneţi-i apă alături.
5. Când pasărea se revigorează, TREBUIE eliberată. Dar nu pe seară, ci dimineaţa sau în jurul prânzului.
6. Dacă a fost lovită (are sânge pe cioc, aripă ruptă) – apelaţi la un medic veterinar. recomandările noastre sunt pentru Fundaţia Visul Luanei, Vets4Wild, Asociatia Peregrinus.
De 3 ani, Societatea Ornitologică Română a instalat hrănitori în 14 oraşe din România, pentru a ajuta păsările să treacă de iarnă.
