Evreii craioveni au celebrat Hanuka

Publicat de Puiu Vulea, 8 decembrie 2018, 11:49

Joi, 6 decembrie 2018 sau 28 Kișlev 5779,  conform calendarului ebraic, membrii comunității evreilor din Craiova s-au întâlnit la Sinagogă pentru a celebra împreună, ei și prietenii lor neevrei, Hanuka, Sărbătoarea Luminii sau Sărbătoarea Lumânărelelor,  ajunsă în cea de-a cincea zi, una din puținele sărbători vesele ale poporului lui Israel.

Hanuka este o sărbătoare de opt zile care celebrează una din minunile relatate în prima carte a Macabeilor.

Legenda spune că atunci când Judah Macabeul și oamenii lui au eliberat Ierusalimul de sub asuprirea monarhiei seleucide, primul lucru care l-au facut, a fost să deschidă din nou Templul evreiesc, în care  nu au mai găsit nimic din vechea tradiție; Templul fusese schimbat într-un loc de rugăciune pentru greci și zeii lor. Evreii au curățat templul  și  au făcut de asemenea noi ustensile sacre, inclusiv un sfeșnic, un altar pentru tămâiere, vase, perdele și toate celelalte lucruri trebuitoare. Potrivit tradiției Talmudice, în timpul purificării Templului s-a descoperit o căniță de ulei sfânt, nepângărit, pentru sfeșnic, vestita menora. Deși era puțin, cât pentru o singură zi, uleiul a ars opt zile neîntrerupt. Pentru comemorarea acestei minuni, spun înțelepții, s-a instituit sărbătoarea Hanuka, celebrată în fiecare an începând cu ziua de 25 Kișlev, vreme de opt zile, perioadă în care, în fiecare zi se aprinde câte o lumânare în Hanukia, Menora sau candelabrul cu nouă brațe.

Au fost alături de evreii craioveni și oaspeți din partea Federației Comunităților Evreiești din România: prim rabinul Rafael Shaffer, prim cantorul Iosif Adler, Rudy Marcovici – directorul Centrului pentru administrarea patrimoniului imobiliar și cinci studenți voluntari din Israel care i-au încântat pe participanți cu un foarte frumos program artistic.

Ceremonia de Hanuca se desfăşoară în special acasă, în familie, dar şi în sinagogi de foarte multe ori, iar cu această ocazie, așa cum și aseară s-a întâmplat, evreii mănâncă delicioasele clătite (mai ales în estul Europei), gogoşi umplute cu dulceaţă („sufganiot“), chiftele de cartofi („latkes“ sau „levivot“) și închină un pahar cu vin, nelipsit de altfel de la nicio masă a iudeilor. De asemenea copiii joacă titirezul – dreidelul,  cărţi,  şi primesc bani.

Despre semnificația sărbătorii Hanuka, câteva cuvinte ne-a spus prim rabinul Rafael Shaffer:

Ne alăturăm și noi urărilor prim rabinului Shaffer și adăugăm, Hag Sameah Hanuka 5779!