Ziua internaţională a cafelei

În fiecare an, la 1 octombrie, este marcată Ziua Internaţională a Cafelei. Istoria acestui „viciu” începe cu peste 1000 de ani în urmă, prima menţiune documentară a acesteia datând din în secolul al IX-lea. În ţările occidentale, istoria cafelei începe însă abia acum trei secole.

Fiind originară din Africa de Est (Etiopia) – regiunea Kaffa, de unde se pare că a preluat şi numele – cafeaua a fost răspândită mai întâi de arabi, urmaţi de turci şi apoi de europeni. Europenii au extins zonele lor de cultură (în Asia, America şi chiar Oceania), contribuind în acelaşi timp şi la răspândirea obiceiului de a bea cafea.

Conform documentelor, primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa, fiind considerată iniţial aliment. Astfel, în triburile est-africane, boabele de cafea crudă erau măcinate şi prin amestecarea cu grăsime animală se obţinea o pastă, care era modelată sub formă de bile, iar acestea se consumau de către războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor.

În jurul anului 1000, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip de medicament, etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate, iar din secolul al XI-lea, cafeaua era preparată ca băutură caldă în Peninsula Arabiei.

Însă există două legende care atrag atenţia: în prima dintre acestea, o istorie apocrifă datând de la începutul secolului al XV-lea menţionează că un păzitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, a observat cum caprele sale deveneau neastâmpărate şi energice după ce consumau fructele roşii care creşteau în tufişuri. Khaldi a dus aceste fructe la o mănăstire din apropiere, unde stareţul a fiert fructele în apă, obţinând un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala şi somnolenţa.

A doua legendă spune că un dervis musulman care a fost condamnat de duşmanii lui să rătăcească prin deşert şi astfel să moară de foame, a auzit o voce care îl îndemna să mănânce fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. El a încercat să înmoaie fructele în apă şi a băut lichidul acela. Astfel s-a întors la ai săi cu ideea proprietăţilor divine şi a reţetei acestei băuturi.

Producţia mondială de cafea verde crudă este evaluată la peste 5 milioane de tone anual, la realizarea acesteia concurând numeroase ţări, situate între 22 şi 24° latitudine nordică şi sudică (de o parte şi de alta a Ecuatorului), din continentele America Centrală şi de Sud, Africa şi Asia. Locul de frunte îl ocupă America de Sud, unde culturile cele mai extinse se găsesc în Brazilia şi pe coasta însorită a Oceanului Pacific (Columbia, Venezuela, Ecuador şi Peru). În America Centrală, suprafeţele cele mai mari pe care se cultivă arborele de cafea se găsesc în Mexic, la care se adaugă şi culturile din Cuba, Guatemala, Honduras şi alte state.

Brazilia este ţara care se situează pe primul loc în America de Sud şi în lume ca ţară producătoare de cafea, exportă anual circa 1 milion de tone şi asigură mai mult de 30% din consumul mondial de cafea; Statele Unite ale Americii importă anual circa 1,3 milioane tone de cafea şi consumă circa 45% din exportul mondial; Africa furnizează circa 32% din producţia mondială şi exportul său de cafea se realizează de către 15 ţări din acest continent; Europa absoarbe alte circa 45% din exportul mondial de cafea.

Deşi este cultivată în zonele calde, cafeaua se exportă şi se consumă în mod preponderent în zone temperate ale globului, în acest sens, în ţările nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia) consumul anual de cafea depăşeşte chiar 10 kg pe locuitor.

Statisticile arată că, în lume, se servesc aproximativ 1,4 miliarde de căni de cafea pe zi. Consumatorii cei mai importanți sunt SUA, Germania, Franța, Japonia și Italia. Finlandezii consumă anual 12,2 kilograme de cafea de persoană, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme iar brazilienii 4,7 kilograme. (rador.ro)