Oamenii de știință au descoperit a doua cea mai adâncă gaură albastră din lume
Publicat de Cosmin Meca, 26 aprilie 2023, 08:36
A doua cea mai adâncă gaură albastră din lume a fost descoperită în Golful Chetumal din Mexic. Cu o adâncime de 274 de metri, această masivă cavernă marină a fost denumită Taam ja’, care înseamnă „apă adâncă” în limba mayașă.
Oamenii de știință de la Colegio de la Frontera Sur au descoperit gaura albastră în septembrie 2021, dar au publicat recent un studiu despre aceasta.
Cercetarea lor, bazată pe scufundări, probe de apă și studii eco-sonore, sugerează că gaura albastră are o suprafață de 13.690 de metri și are laturi foarte abrupte, cu pante de 80 de grade.
Gura sa se află la puțin sub cinci metri sub nivelul mării, unde apa se schimbă semnificativ în funcție de gradienții de temperatură și de salinitate, conform IFL Science.
Ce fel de forme de viață ar putea trăi în gaura albastră din Golful Chetumal?
În ceea ce privește adâncimea, este a doua după groapa marină găsită în Sansha Yongle, China, care are o adâncime de 300 de metri. Cu toate acestea, cea mai nouă gaură albastră descoperită este considerabil mai adâncă decât celebra Mare Gaură Albastră din largul coastei Belize, care are o adâncime de 125 de metri.
Noua descoperire a fost făcută în largul coastei de sud-est a Peninsulei Yucatan din Mexic, locul unde cunoscutul asteroid care a ucis dinozaurii a lovit în urmă cu 66 de milioane de ani.
Cercetătorii care au descoperit Taam ja’ au spus că studiile viitoare ar trebui să analizeze diversitatea microbiană a apelor și să înțeleagă ce fel de viață trăiește aici. Studierea structurii și geologiei găurii albastre ar putea, de asemenea, să facă lumină asupra mediului și climatului din trecutul îndepărtat.
Găurile albastre, habitate pline de viață
Astfel de găuri albastre s-au format în timpul ultimei ere glaciare, atunci când nivelul mării era cu peste 100 de metri mai scăzut decât în prezent. Găurile albastre ar fi început sub formă de peșteri de calcar, dar pe măsură ce apa mării a crescut, găurile au fost inundate, iar tavanul s-a prăbușit pentru a forma o cavernă marină.
Oamenii de știință au descoperit chiar și fosile ale unor creaturi preistorice, cum ar fi țestoase și crocodili, încorporate în găuri albastre similare. Totodată, se știe că găurile albastre sunt habitate pline de viață pentru creaturi vii, inclusiv corali, broaște țestoase de mare și rechini, pe lângă viața microbiană unică.
Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Marine Science.
sursa: descopera.ro