Azi despre ieri – 24 aprilie 2019

Publicat de Cosmin Meca, 24 aprilie 2019, 02:03 / actualizat: 31 ianuarie 2021, 18:58

Miercuri, 24 aprilie

Zile trecute – 113

Zile rămase – 252

Soarele răsare – 6.17

Soarele apune – 20.12

Zodia – Taur

Calendar ortodox – Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta

Calendar catolic – Ss. Fidelis din Sigmaringen, pr. m.; Maria a lui Cleofa şi Salomea; Egbert, clg.

Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator. În fiecare an la 24 aprilie este  marcată Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator, iar săptămâna ce include această zi este cunoscută ca „Săptămâna mondială pentru animalele de laborator”. Se face cunoscută cu acest prilej suferința milioanelor de animale din întreaga lume care sunt chinuite și își pierd viața în cursul experimentelor de laborator.  A fost stabilită în 1979 de către Societatea Națională Anti-Vivisecție din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society – NAVS), 24 aprilie reprezentând data nașterii fostului președinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor și militant împotriva vivisecției.

-1184 î.Hr.- Războiul troian – Potrivit legendei, grecii intră în Troia folosind un cal. În cel de-al zecelea an al războiului, vicleanul Odiseu a organizat construirea unui cal gigantic din lemn, al cărui interior scobit putea ascunde luptătorii greci, printre care însuşi Odiseu. Calul a fost aşezat în afara porţilor Troiei, iar flota grecilor a început să se îndepărteze, de parcă ar fi fost înfrântă. Când troienii au văzut vasele plecând şi calul uriaş dincolo de porţile oraşului, au considerat că victoria le aparţine şi au tras calul în interiorul zidurilor Troiei. În acea noapte, grecii au coborât din cal şi au deschis porţile cetăţii, lăsând întreaga armată înăuntru. Troienii, luaţi prin surprindere, au fost ucişi. 

-1434 – Prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului.

-1800 – Preşedintele american John Adams semnează un act prin care era alocată suma de 5000 $ în vederea achiziţionării de cărţi „pentru uzul Congresului”. Astfel, s-au pus bazele Bibliotecii Congresului SUA. 

-1870 – S-a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale cărei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu. 

-1877 – Începe războiul ruso-turc  la care ia parte şi România, dornică să-şi consfinţească independenţa de stat deplină.

-1898 – SUA invadează Cuba, declanşând Războiul Hispano-American care se încheie prin Tratatul de pace de la Paris (10 decembrie 1898), prin care Cuba este proclamată independentă.

-1916 – A început la Dublin, revolta de Paşti; repede înăbuşită, mişcarea a avut un rol determinant în modificarea statutului Irlandei ca republică independentă.

-1918 – Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru ţara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

-1945 – Al Doilea Război Mondial: A început Bătălia de la Halbe, în pădurea Spree, lângă orășelul Halbe, în sud-estul Berlinului și s-a terminat cu victoria sovieticilor.

-1967 – Cosmonautul sovietic Vladimir Komarov moare în naveta „Soyuz I” când paraşuta nu se deschide. Este primul om care moare în timpul misiunilor spaţiale.

-1970 – Este lansat primul satelit chinez, „Dong Fang Hong I”.

-2001 – S-a desfăşurat „Gala Hagi”, marcând retragerea lui Gică Hagi – „unul dintre cei mai buni fotbalişti români din toate timpurile”.

-2002 – Eugen Simion a primit distincția Doctor Honoris Causa din partea Universității din Craiova.

-2005 – Papa Benedict al XVI-lea a primit paliumul şi Inelul Pescarului, cele două însemne ale funcţiei sale, care marchează inaugurarea pontificatului.

-2008 – A încetat din viaţă artistul plastic Marcel Chirnoagă, autorul celei mai importante opere româneşti de la sfârşitul secolului XX – ciclul de gravuri „Apocalipsa”; a realizat, de-a lungul vieţii sale, peste 3.000 de lucrări – gravuri, desene, picturi, sculpturi şi gravuri (n. 17 aug. 1930).