„Black Friday în fiecare zi”
Publicat de Cosmin Meca, 9 octombrie 2015, 12:42
Datele cuprinse în „Buletinul oficial de proprietate industrială, secțiunea Mărci și Indicații geografice” publicat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, în primele opt luni ale anului, arată că atunci când vine vorba să-și promoveze și protejeze business-ul, oamenii de afaceri români au o imaginație ieșită din comun, conform unei analize remise AGERPRES.
De la mărci trăsnite, precum „Sharuiește fericit”, înregistrată de Telekom, la „Târgul de purici” și „Al 9-lea cer”, denumirile de marcă înregistrate în acest an la OSIM pot fi încadrate, fără nicio ezitare, într-o adevărată culegere umoristică.
Competiția din economie are, câteodată, accente amuzante, se arată într-o analiză KeysFin. În primele opt luni din 2015, firmele s-au întrecut în a înregistra tot felul de mărci care mai de care mai interesante.
„Cum totul pleacă de la cele sfinte, avem oameni de afaceri care s-au gândit să-și asigure încă din start protecția divină. Așa au apărut mărcile: „La Poarta Raiului”, „Al 9-lea Cer”, „Descântecul săptămânii”, „Focul sacru”, dar și „Fuga de Strigoi” sau „Noua Ordine Vibrațională”, o marcă din domeniul educației/cercetării, înregistrată în luna martie 2015. Iar atunci când se simt protejați, atacă piața cu mărci puternice, populare, cu impact, în genul „Mi-e poftă să fac bine”, se arată în analiza realizată de KeysFin.
Cele mai multe mărci trăznite încearcă să promoveze calitățile unice ale ofertei lor. Dovadă mărcile „Mama mea gătește mai bine” și „Zdravăn moldovenesc, crescut de pământ, pui moldovean, crescut agale în 61 de zile și oleacă”. Dintre mărcile ceva mai „serioase”, se remarcă „Ospățul zeilor”, „Eden Juice” și „Școala legumelor”.
Și cum o mâncare bună merge cu o băutură pe măsură, anul acesta s-au înregistrat mărcile „Șprițificator”, „Plăceri răcoritoare” și, bineînțeles „Dracoola”.
Toate acestea probabil că vizează clienții de genul „Dorel”, și el marcă înregistrată de către două companii, pe șase clase de produse și servicii.
Cum românii știu să petreacă, au existat în acest an și cereri de înregistrare de mărci pentru nunți, botezuri și cumetrii – „Muzica la nuntă”, „Prinde-te-n dansul vieții” și „O mărit pe mama soacră” sunt alte mărci înregistrate cel puțin originale, la fel ca și „Drink party sleep repeat”.
Trecând în cu totul alt registru, ajungem „La temelia zilei de mâine” alături de „Specialiști în îmbinări armonioase” care lucrează, bineînțeles, cu „Scule Serioase”. Business-ul este „Produs în țara lui Ștefan cel Mare”, în „Men’s cave”, dar și în „Vestul sălbatic”.
Cum politica de preț este cea care dictează, din multe puncte de vedere, business-ul în România, oamenii de afaceri s-au întrecut să înregistreze mărci pe măsură: „Revoluția prețurilor”, „Preț inegalabil”, „Cu ochii-n preț”, „Noaptea reducerilor”, „Devoratorii de prețuri”, și chiar „Black Friday în fiecare zi”. Astfel că „Norocul îți bate la ușă” și poți face parte chiar dintre „Bugetarii veseli” în caz că „No te preocupes” și trăiești în „Zona liberă de indiferență”.
„La temelia zilei de mâine”, oamenii de afaceri au abordat, cu încredere, și latura sentimentală a business-ului, dovadă că au înregistrat mărci care exprimă o adevărată filozofie de viață: de la clasicul „Te iubesc”, marcă exclusivă ce aparține unei firme din Timiș, la „Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Roșu demidulce” sau „Pupicul de noapte bună”.
Nici sănătatea, un domeniu cât se poate de serios, nu este scutit de mărci speciale. De la „Abil cu durerea” și „Serviciu cu suflet”, astfel de servicii te pot duce, bineînțeles, spre „O viață fericită”.
Iar dacă toate astea nu te ajută, atunci „Învață să zbori”, marcă înregistrată, pentru ca viața atârnă de „Ața păianjenului”.
„Imaginația românilor în materie de denumiri de mărci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la astfel de mesaje și că sunt domenii în care aceste mărci fac diferența prin caracterul lor” afirmă analiștii de la KeysFin.
Informațiile fac parte din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din România.