Cruella – episodul 7

Publicat de Ducu Mogoseanu, 24 mai 2015, 10:09 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:39

Am fost, dragi prieteni, în concediu, în ţări străine şi foarte îndepărtate, alături de minunata mea soţie, Cruella şi de fermecătorul ei fiu, Prinţul Caspian. Zic “fiul ei”, pentru că el a terminat clasa a doua cu FB, ceea ce demonstrează, încă o dată, că eu nu m-am implicat în educaţia lui.

Ţările străine şi îndepărtate în care am fost se cheamă Bulgaria, unde am ales conceptul all-inclusive. În cele ce urmează, vom depista, împreună, ce înseamnă Bulgaria şi ce înseamnă “all-inclusive”.

Bulgaria este o ţară în care trăiesc nemţi, austrieci, belgieni, francezi, englezi. Este şi o ţară în care bulgarii, din cauza invaziei străinilor, s-au retras în magazine, de unde zâmbesc la tine, pe motiv că ai bani şi nu ca românii din magazine, care se încruntă la tine, din acelaşi motiv. Tot în Bulgaria mai trăiesc şi români, care mănâncă. Tot. Şi care vorbesc cât se poate de tare, fiind convinşi că nici un alt român n-a mai avut bani să meargă la all-inclusive. De aceea, pe plajă, poţi auzi, frecvent, replici inteligente, cum ar fi: “Cât coastă, bă, bananele?”, urmate de inevitabilul: “Dă-i în bip-ul meu, cu bananele lor, cu tot!”.

Conceptul “all-inclusive” înseamnă: toţi, la masă, la şasă! Ceea ce Cruella şi Prinţul Caspian şi făceau, mai puţin dimineaţa, pentru că se deschidea la şapte.

Printre puţinele bagaje pe care le-am cărat în Bulgaria, s-a numărat şi cântarul electronic al Cruellei care, odată ajunşi acolo şi după primele mese, probabil s-a defectat, dacă nu cu siguranţă, după spusele Cruellei. Îmi pare rău că am uitat ganterele, cu care Cruella lucrează de doi anişori, astfel încât la anul s-ar putea să nu-mi mai fie soţie, ci soţ.

Prinţul Caspian nu şi-a luat mare lucru de-acasă, decât vreo optsprezece sendvişuri, convins fiind că, în Bulgaria, mergem pe jos. La Giurgiu nu mai aveam nici sendvişuri, nici apă şi nici carnet, pe care mi l-a luat Cruella şi a trecut ea la volan, pentru numai zece kilometri însă, după care a constatat că bulgarii au alte semne de circulaţie, iar indicatoarele lor nu sunt scrise în limba română. Mai mult, în Bulgaria se vorbeşte limba bulgară, ceea ce a fost o surpriză şi pentru Prinţul Caspian, un mare neînţeles de către vânzători, care mai ştiau şi engleza, şi germana, şi franceza, dar erau atât de proşti, încât nu puteam să ne înţelegem cu ei.

Prinţul Caspian a avut la el banii mei, din care nu şi-a luat cine ştie ce: o saltea cu Spiderman, o pompă cu Spiderman, o cămaşă cu Spiderman, nişte blugi cu Spiderman, o geacă tot cu Spiderman şi o valiză cu Spiderman, în care să-şi pună lucruşoarele cu Spiderman, pe care şi le cumpărase.

Pentru că eram la all-inclusive şi avea de unde-şi alege, Prinţul Caspian a mâncat opt zile pateu şi cartofi prăjiţi.

Din aceleaşi motive şi pentru că nu spală ea vasele, Cruella avea, la fiecare masă, cinci farfurii, dintre care două cu prăjituri şi una cu fructe.

Eu am băut bere şi-am dat-o cu ulei pe Cruella. Cu ulei de plajă şi nu cu ulei încins, pentru că mi-ar fi părut rău. Să fac puşcărie.

Am ajuns acolo luni, iar miercuri Cruella m-a certat, pentru că deja ajunsesem la trei beri şi nu-şi dădea seama pe ce cale am de gând s-o apuc.

Ieri am revenit la serviciu. Azi, deodată, simt odihna cum a început să se instaleze. Dar de săptămâna viitoare mă pregătesc de noul an şcolar.

text original, protejat: Ducu Mogoşeanu