Cum se facea plaja acum 115 ani!

Publicat de Cosmin Meca, 6 august 2015, 11:05 / actualizat: 6 august 2015, 12:32

Prima plajă amenajată la mare datează din 1882, când în dreptul hotelului Carol din Constanța, cu o cheltuială de 7071 de lei, se construiesc două barăci de scânduri, la 1,2 metri deasupra apei, fixate cu șine de fier pe fundul mării.

În mijlocul barăcilor era un bazin acoperit și în jurul bazinului 21 de cabine pentru bărbați și 10 pentru femei. Baia nu se făcea la vedere, iar costumul de baie le acoperea pe femei până la gât. Intrarea costa 25-50 de bani.

În 1890 cea mai căutată plajă era la Vii, cea mai înverzită zonă a Constanței, unde era un parc și un restaurant. În 1887, se amenajează o plajă la biserica armeană, iar peste câțiva ani alte două în incinta portului.

Anghel Saligny face un proiect în 1904 pentru construirea unui dig care să oprească migrarea nisipului și să îngăduie amenajarea de alte plaje pe o întindere mai mare.

În 1906, se deschid băile moderne, unde se făceau băi de nămol (adus de la Techirghiol) și alte băi medicinale pentru bărbați, femei și copii, băi lăudate la acea vreme de presă deoarece erau la înălțimea celor din alte părți ale Europei.

Primul antreprepenor al statiunii Mamaia a fost o femeie, Ecaterina D. Ionescu. Plaja de la Mamaia- Sat, ne-o descrie N. Al. Rădulescu: „e frumoasă cum nu se mai poate… dunele de nisip se dezvoltă în voie, nesupărate de nimeni, căci vizitatorii sunt foarte rari”. Profesorul Rădulescu o vede și după război, când lumea nu-și revenise după suferințe. La 1906, ea era vizitată de 45.000 de persoane, din care 34.000 fac și baie.

La Mamaia se ajungea cu trenul. Multă aglomerație, o lume care vorbea franceză și germană, mulți copii, guvernante, vagoane comode, căldură mare, multe halte pentru a aduna lumea de pe drum. Această atmosferă este descrisă de Cella Serghi care își amintește că la 1914 nu putea merge zilnic la de la Constanța la Mamaia datorită prețului ridicat al biletului.

Cei mai bogați luau trăsurile, însoțind astfel trenul în drumul spre mare. La mare se ducea doar lumea bună. Rareori și alții. Si atunci sfârșitul de săptămână era cel mai aglomerat.

Sursa: catchy.ro