De ce a dispărut Agatha Christie timp de 11 zile?

Agatha Christie, cunoscută drept „Regina Crimei”, a fascinat generații întregi cu romanele și personajele sale memorabile, devenind una dintre cele mai bine vândute autoare din istorie. De-a lungul vieții, a trăit evenimente marcante, inclusiv o dispariție misterioasă, care au contribuit la aura enigmatică a poveștilor și a vieții sale personale.

Publicat de Cosmin Meca, 19 decembrie 2024, 11:16

Născută în Torquay, Anglia, în 1890, Agatha Christie rămâne până în ziua de azi cea mai bine vândută romancieră din toate timpurile. Este cunoscută mai ales pentru cele 66 de romane polițiste și 14 culegeri de povestiri, precum și pentru cea mai longevivă piesă de teatru din lume – The Mousetrap.

Cărțile sale s-au vândut în peste un miliard de exemplare în limba engleză și un miliard în traducere, intrând astfel în cartea recordurilor pentru cele mai multe cărți vândute de un singur autor.

Agatha Christie a fost adesea numită „Regina Crimei” datorită popularității uimitoare a romanelor sale și a personajelor celebre precum Hercule Poirot și Miss Marple. Experiențele trăite în timpul Primului Război Mondial, când a lucrat ca asistentă medicală, au avut un impact semnificativ asupra scrierilor sale, iar cunoștințele despre medicamente și diferite substanțe chimice și otrăvuri au adăugat un plus de realism poveștilor sale.

Pe lângă romanele polițiste, Christie a scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, cărți care, deși mai puțin cunoscute, oferă o perspectivă diferită asupra talentului literar al autoarei.

Multe dintre romanele lui Christie au fost inspirate de locurile pe care le-a vizitat, inclusiv romanul „Moarte pe Nil”, care se bazează pe o croazieră pe râul Nil pe care a făcut-o cu soțul ei.

Operele lui Christie au fost adaptate în numeroase filme și seriale de televiziune, aducând poveștile sale unui public și mai larg.

Romanul „Crima din Orient Express” a fost ecranizat de două ori, în 1974, dar și în 2017, aducându-l în prim plan pe unul dintre cei mai renumiți detectivi, Hercule Poirot, în misiunea lui de a dezlega misterul unei crime ce a avut loc în luxosul tren Orient Express. Filmul original l-a avut ca protagonist pe Albert Finney în rolul lui Poirot, în timp ce Kenneth Branagh a regizat și a jucat în remake-ul din 2017.

Un alt clasic cu Poirot este și „Moarte pe Nil” a cărui poveste se învârte în jurul unei crime în timpul unei croaziere în Egipt. Versiunea din 1978 l-a avut pe Peter Ustinov în rolul lui Poirot, în timp ce Branagh a regizat și a jucat și în adaptarea recentă, aceea din 2022.

Alte ecranizări mai cuprind „And Then There Were None” (1945) (cunoscut și ca „Zece negri mititei”), peliculă bazată pe cel mai bine vândut roman al lui Christie, „Witness for the Prosecution” (1957), în regia lui Billy Wilder, „Evil Under the Sun” (1982), cu Peter Ustinov în rolul aceluiași Poirot, „A Haunting in Venice” (2023), inspirat de romanul lui Christie „Hallowe’en Party”, serialele „Agatha Christie’s Poirot” (1989-2013), cu David Suchet în rolul lui Hercule Poirot, „Miss Marple” (1984-1992) cu Joan Hickson în rolul lui Miss Marple, un alt detectiv îndrăgit al lui Christie, „The ABC Murders” (2018), miniserie adaptată cu John Malkovich în rolul lui Poirot, „The Pale Horse” (2020). Mai recent,

Misterul din cărțile Agathei Christie a existat inclusiv în viața ei reală, când, la 3 decembrie 1926, autoarea, la acel moment având 36 de ani, a dispărut fără urmă timp de 11 zile.

Deși motivele exacte rămân neclare, s-a speculat totuși că „evaporarea” ei ar fi fost, de fapt, cauzată de problemele pe care le avea cu primul soț, Archibald Christie, din cauza relației lui extra conjugale, mai mult, acesta recunoscându-și relația cu Nancy Neele, o prietenă de familie, a cerut divorțul de Christie. Șocul veștii, dar și recenta moarte a mamei sale, i-ar fi produs Agathei Christie amnezie și o cădere emoțională puternică.

Teoria a fost acceptată pe scară largă de biografi și istorici, dar a existat și ideea că autoarea ar fi putut suferi de o tulburare de stres post traumatic nediagnosticată, ca urmare a experiențelor sale ca asistentă medicală în timpul Primului Război Mondial, ceea ce a declanșat un episod disociativ, ducând de asemenea la amnezie și la o stare confuză și, dezorientată și inconștientă de acțiunile sale, Christie ar fi rătăcit departe de casă

O altă teorie a făcut referire la faptul că Agatha ar fi încercat să se sinucidă, după care ar fi mușamalizat totul. Însă, așa cum scrie presa, „schema complicată de mai sus ar necesita ca mintea scriitoarei să fie sănătoasă și foarte trează, ceea ce probabil nu era cazul” și asta pentru că, așa cum deja am menționat, anul 1926 nu fusese prea blând cu Agatha Christie; „mama ei murise, cea mai bună prietenă a ei, Charlotte, plecase, iar Archie, în loc să-și ajute soția să jelească aceste pierderi, petrecea mai mult timp peste hotare”.

Pe lângă toate aceste speculații, au fost și voci care au insinuat că dispariția scriitoarei nu a fost decât o cascadorie publicitară calculată, menită să îi impulsioneze cariera literară, iar acoperirea mediatică extinsă generată de incident a crescut în mod semnificativ gradul de conștientizare a publicului cu privire la opera sa.

Deși la momentul dispariției Christie era o autoare de succes, totuși încă nu se transformase într-o senzație literară, însă după ce ziarele au început să scrie despre dispariția ei, vânzările de cărți s-au dublat imediat.

„Zilele în care primea venituri modeste de la editurile mici au luat sfârșit, iar Christie a semnat un contract exorbitant pentru șase cărți în 1930. Planificată sau nu, dispariția a făcut din Christie un exemplu timpuriu a ceea ce Worsley numește autorul-celebritate – ceea ce nu a fost neapărat un lucru bun. Christie a devenit bogată și faimoasă, dar al treilea cel mai bine vândut autor de pe planetă – depășit doar de Shakespeare și de Biblie – a trăit cu tristul fapt că fabuloasa sa carieră a existat în mare parte datorită celei mai mari umilințe. A fost accidentală, a fost profund neplăcută, dar avea să devină un pilon central al succesului ei masiv, scria biografa Lucy Worsley.”

În cele din urmă, la 15 decembrie, Agahta Christie a fost găsită în Swan Hydro Hotel din Harrogate, Yorkshire, la aproximativ 355 km distanță de casă, unde figura sub un pseudonim și părea că suferă de amnezie. Când a fost văzută, citea un ziar în care propria dispariție era pe prima pagină.

„Când soțul ei a venit să o ia”, scrie National Geographic, „Christie l-a recunoscut ca fiind familiar, dar a spus că nu știe exact cine e. Cei doi au servit o cină stânjenitoare în timp ce reporterii luau notițe pentru prima pagină a zilei următoare”.

„Spre deosebire de orice alt mister pe care Agatha Christie l-a oferit lumii, acesta nu se încheie cu Hercule Poirot deducând definitiv ce s-a întâmplat, cum și de ce. Nu e de mirare că detectivii Christie încă răscolesc istoria după indicii: În ciuda tuturor personajelor complicate, a răsturnărilor de situație, a motivelor secrete și a heringurilor roșii, Christie a lăsat în mod deliberat nerezolvată cea mai mare poveste misterioasă – propria sa poveste”.

sursa: descopera.ro