Ziua Femeii sau Ziua Mamei (în unele ţări) se serbează încă din Antichitate. Evenimentul avea loc primăvara când era sărbătorită zeiţa Rhea, mama tuturor zeilor. La începutul secolului XIX, în Anglia a fost menţionată “Duminca mamei”. În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat femeia în urma unei iniţiative a Partidului Socialist American.
Zece ani mai târzi, mai precis după Primul Război Mondial, în cadrul unei Adunări Generale a ONU a fost stabiliză ziua de 8 martie pentru a marca acest eveniment.
Ziua Internaţională a Femeii, născută în urma unei revolte.
În anul 1908 peste 15.000 de femei din Statele Unite ale Americii au protestat pentru a obţine mai multe drepturi.
„Ziua Internaţională a Femeii, marcată pe 8 martie, a fost la începuturi o expresie a luptei femeilor pentru drepturi egale cu bărbaţii, pentru condiţii de muncă mai bune, dar şi pentru salarii mai mari şi dreptul la vot. Am putea spune fără să greşim că ceea ce cunoaştem astăzi ca sărbătoare de 8 martie îşi are rădăcinile tocmai în acest protest desfăşurat la New York cu mai bine de o sută de ani în urmă”, ne spune istoricul arădean Ioan Ţicu.
Acesta mai explică faptul că în SUA acelor vremuri existau mai multe nedreptăţi şi discriminări care făceau ca femeia să fie pusă la un nivel inferior.
În anul 1909, în urma unei declaraţii a Partidului Socialist din America, prima Zi Naţională a Femeii a fost sărbătorită pe 28 februarie.
Anul 1975 a fost declarat „Anul Internaţional al Femeii” de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Începând cu acest an, Ziua Internaţională a Femeilor a fost adoptată de multe dintre Guvernele ţărilor care până atunci nici nu aflaseră de existenţa ei.
În ţara noastră s-au menţinut obiceiurile de dinainte de 1989, când copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor.
Serbările de la şcoli şi grădiniţe, la ordinea zilei înainte de 1989
În România, înainte de 1989 – dar şi în primii ani de după Revoluţie – Ziua Mamei, cum era numită, se sărbătorea în special în şcoli şi grădiniţe.
„Copiii şi elevii susţineau în sălile de clasă mici serbări, la care erau chemate să participe mămicile. Se spuneau poezii, se cântau melodii specifice evenimentului. Când aceste serbări se încheiau copiii duceau o mică atenţie mămicilor şi bunicilor care se aflau în sală”, mai spune istoricul Ioan Ţicu.
De asemenea, la fel ca şi pe vremea comunismului copiii confecţionează în şcoli tot felul de felicitări pe care lipesc şi poza lor, iar mai apoi le duc acasă pentru a le oferi persoanelor de sex feminin, în special mamei.
În România, Ziua Mamei a fost în schimb declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.
sursa:historia.ro
