Diferența dintre stres și anxietate
Publicat de Cosmin Meca, 19 aprilie 2023, 09:21
Diferența dintre stres și anxietate poate fi una subtilă. Cu toate că ambele sunt răspunsuri emoționale, stresul este de obicei cauzat de un declanșator extern, în vreme ce în cazul anxietății lucrurile stau puțin diferit. Iată ce trebuie să știm:
Declanșatorul poate fi pe termen scurt, cum ar fi un termen limită pentru rezolvarea unui proiect, la locul de muncă, sau pe termen lung, cum ar fi incapacitatea de a munci, discriminarea sau bolile cronice.
Persoanele aflate sub stres se confruntă cu simptome mentale și fizice, precum iritabilitatea, furia, oboseala, durerile musculare, tulburările digestive și/ sau de somn.
Anxietatea, pe de altă parte, este definită de griji persistente, excesive, care nu dispar nici măcar în absența unui factor de stres. Anxietatea duce la un set aproape identic de simptome, similare celor din cazul stresului: insomnie, dificultăți de concentrare, oboseală, tensiune musculară și iritabilitate.
Atât stresul ușor, cât și anxietatea ușoară răspund bine la mecanisme similare de coping. Activitatea fizică, o dietă nutritivă și variată și somnul regulat sunt un bun punct de plecare, dar există și alte mecanisme de adaptare disponibile.
Cum gestionezi stresul și anxietatea
Acum, că ai înțeles diferența dintre stres și anxietate, iată cum poți învăța să le gestionezi. Dacă stresul sau anxietatea cu care te confrunți nu răspund la aceste tehnici de gestionare sau dacă simțiți că fie stresul, fie anxietatea îți afectează funcționarea de zi cu zi sau starea de spirit, ar fi ideal să iei în considerare varianta de a apela la un psiholog. Acesta te poate ajuta să înțelegi și să integrezi mai bine situațiile cu care te confrunți și totodată îți va putea oferi și instrumente suplimentare de adaptare. De exemplu, un psiholog te poate ajuta să determini dacă ai sau nu o tulburare de anxietate. Tulburările de anxietate diferă de sentimentele de anxietate pe termen scurt în severitatea lor și în durată: anxietatea persistă de obicei luni de zile și afectează negativ starea de spirit și funcționarea. Unele tulburări de anxietate, cum ar fi agorafobia (frica de spații publice sau deschise), pot determina persoana în cauză să evite activitățile cândva plăcute, sau să îngreuneze chiar și păstrarea unui loc de muncă.
Tulburarea de anxietate generalizată și cea de panică
Una dintre cele mai frecvente tulburări de anxietate este tulburarea de anxietate generalizată. Pentru a identifica dacă cineva are o tulburare de anxietate generalizată, un clinician va fi atent la simptome precum îngrijorarea excesivă, greu de controlat, care apare în majoritatea zilelor pe parcursul a șase luni. Îngrijorarea poate sări de la un subiect la altul. Tulburarea de anxietate generalizată este, de asemenea însoțită de simptomele fizice ale anxietății.
Un alt tip de tulburare de anxietate este tulburarea de panică, adesea marcată de atacuri bruște de anxietate care pot cauza simptome precum tahicardia, incapacitatea de a respira normal, transpirația excesivă etc. Anxietatea se poate manifesta și sub forma unor fobii specifice (cum ar fi frica de a zbura) sau ca anxietate socială, care este marcată de o frică omniprezentă de situații sociale.
Tulburările de anxietate pot fi tratate cu psihoterapie, medicamente sau o combinație a celor două. Abordările terapeutice pot fi terapia cognitiv-comportamentală (care se concentrează pe schimbarea tiparelor de gândire dezadaptative legate de anxietate), terapia integrativă (care poate ajuta la conștientizarea cauzei anxietății) sau alte tipuri de abordări terapeutice. Un alt tratament potențial este terapia de expunere, care implică confruntarea declanșatorilor de anxietate într-un mod sigur și controlat, pentru a rupe ciclul fricii în jurul declanșatorului.
sursa: csid.ro
