După 20 de ani de cercetări, primul soi de topinambur românesc, planta viitorului, va intra în producția de masă
Publicat de Cosmin Meca, 24 octombrie 2016, 14:47
O echipă de la Stațiunea legumicolă Buzău a reușit, după 20 de ani de cercetări, să amelioreze și să pună la punct tehnologia primului soi de topinambur din România, considerat de specialiștii din întreaga lume drept „planta viitorului”.
Noul soi, aflat în faza de brevetare, are o înălțime de peste trei metri, dă producții anuale de peste 100 de tone de tuberculi la hectar, florile sunt folosite în medicina naturistă, iar tulpinile oferă o masă lemnoasă de mai multe sute de metri cubi la hectar.
„Soiul de topinambur românesc trimis pentru omologare și brevetare provine din exemplare ameliorate culese din două locații, zona Călărași și din mai multe localități din zona Munților Buzăului.
Acesta este o resursă naturală ieftină, nemodificată genetic care poate fi cultivată cu succes în toate zonele țării, fără îngrășăminte chimice de sinteză, erbicide, pesticide sau insecticide, producțiile la unitatea de suprafață fiind foarte mari, ajung și la 120 de tone la hectar, iar beneficiile medicinale și alimentare sunt de necontestat”, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Potrivit acestuia, ca plantă legumicolă, topinamburul se cultivă pentru tuberculii săi dulci, gustoși, care pot fi consumați în stare proaspătă sau sub diverse preparate culinare.
„Compoziția chimică a tuberculilor evidențiază clar valoarea alimentară a acestora: conținut ridicat în substanțe uscate, peste 22%, proteine 1,6 %, grăsimi 0,2%, celuloză 1,1%, săruri minerale 0,95 %, substanțe extractive neazotoase sub formă de inulină, zaharoză, levulină și amidon, 18,43% , ceea ce îl face un rival de temut al sfeclei de zahăr.
Totodată, tuberculii de topinambur sunt folosiți cu succes în industria spirtului, din 100 kg rezultă 7-10 l alcool și circa 60 kg borhot, dar pot fi folosiți și ca nutreț în hrana animalelor”, a mai declarat Vânătoru.
Cercetătorul a prezentat și alte întrebuințări ale acestei plante.
„Noul soi atinge o înălțime de aproape trei metri, tulpinile pot fi folosite cu succes la realizarea perdelelor de protecție, dar și în domeniul energetic, masa vegetativă aeriană a plantei fiind compusă în special din tije lemnoase folosite pentru producerea peleților, combustibil prețios pentru centralele termice, producția de biomasă la unitatea de suprafață obținută de la topinambur depășind de câteva ori celelalte plante similare de cultură”, a concluzionat cercetătorul Costel Vânătoru.
sursa:agerpres.ro
