Connect with us

National

(EXCLUSIV) Președintele PE, Roberta Metsola, condamnă declarațiile jignitoare la adresa României și susține aderarea la Spațiul Schengen a țării noastre

Published

on

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, condamnă declarațiile jignitoare la adresa României care au fost rostite săptpămâna trecută în plenul legislativului de la Bruxelles și afirmă că țara noastră merită să fie primită în spațiul Schengen deoarece întrunește toate condițiile tehnice și legale. Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate colegului nostru, Lucian Bălănuță, în care lidera europeană a punctat aspecte care se referă la sprijinul României față de Ucraina, un ajutor european suplimentar pentru Republica Moldova și o regândire a Politicii de Apărare și Securitate a Uniunii Europene.

Lucian Bălănuță: În ce măsură considerați că există suficientă voință politică pentru ca România să obțină aderarea la spațiul Schengen?

Roberta Metsola: Pentru Parlamentul European este absolut clar, așa cum este clar de ani de zile. Odată ce un stat membru îndeplinește toate etapele tehnice și juridice pentru a adera la spațiul Schengen, trebuie să urmeze și voința politică. Este exact ceea ce am confirmat în cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, de asemenea, în discuțiile mele cu președintele Johannis și, de asemenea, într-o rezoluție pe care o vom adopta săptămâna viitoare în plen.

Lucian Bălănuță: La sesiunea precedentă a Parlamentului European au fost câteva remarci negative pe această temă. Care este poziția dumneavoastră?

Roberta Metsola: În timpul dezbaterii privind aderarea României și Bulgariei la Schengen au fost niște remarci depreciative la adresa României. Vreau doar să vă informez că am primit o plângere internă și multiple condamnări publice ale acelei afirmații, pe care nu o împărtășesc absolut deloc și vreau să precizez că nu reprezintă în niciun fel poziția Parlamentului și nu reflectă chestiunea în niciun fel. Procesul este în desfășurare, se face o investigație cu privire la aceste remarci și se va lua o decizie.

Lucian Bălănuță: Vorbind despre conflictul din Ucraina, statele membre, cum ar fi România, care se învecinează direct cu Ucraina, se confruntă cu provocări și cu probleme economice. Cum pot interveni instituțiile UE pentru a rezolva aceste probleme pentru așa-numitele țări expuse direct?

Roberta Metsola: În primul rând, rolul pe care România și țările vecine l-au jucat în urma invaziei Rusiei în Ucraina a arătat lumii ce înseamnă conducere: ajutorul umanitar, sprijinul militar, resursele care au fost puse la dispoziție pentru a-i primi pe ucrainenii care fugeau din calea războiului, dar și pentru a-i ajuta pe ucraineni să lupte pentru valorile noastre comune în acest context. Bineînțeles, Moldova este o țară care are nevoie de ajutor atât în termeni economici și în acest sens am cere ca un ajutor suplimentar să meargă în Moldova și în contextul în care ei nu mai sunt în măsură să se bazeze pe energia electrică din Ucraina și, prin urmare, reducerea prețului, pentru ceea ce cumpărau, care practic este pe piață, trebuie să fie una dintre măsurile imediate care trebuie luate. Uniunea Europeană și Parlamentul European sunt pregătite să își joace rolul. În cazul nostru, am adoptat noua asistență macrofinanciară pentru Moldova, care este de 150 de milioane de euro. Cred că o altă piatră de hotar a fost admiterea Moldovei ca țară candidată la aderarea la UE în data de 3 iunie. Acest lucru nu ar fi fost prevăzut, cred, la începutul acestui an, de aceea trăim acum într-o nouă realitate, iar Uniunea Europeană și Parlamentul European se îndreaptă către acest format de extindere, deoarece pentru noi, atât atunci când vorbim despre aderarea României, Bulgariei și Croației la Schengen, cât și atunci când vorbim despre extindere, Moldova și Ucraina trebuie să fie în prim-plan.

Lucian Bălănuță: Asistăm la noi operațiuni militare și bombardamente suplimentare ale Rusiei în apropierea granițelor UE. Considerați că este momentul potrivit pentru reconsiderarea sau pentru o reformă a Politicii Comune de Apărare și Securitate a UE?

Robert Metsola: În primul rând, Parlamentul European și-a intensificat apelurile, în special în contextul escaladării atacurilor Rusiei în Ucraina, la care am asistat la începutul acestei săptămâni, pentru mai multă asistență militară pentru Ucraina. Noi am fost cei care au cerut să fie livrate mai multe tancuri, dar acum, desigur, și în ceea ce privește atacurile actuale care devin din ce în ce mai disperate, sisteme mai bune de apărare antiaeriană care sunt furnizate Ucrainei. În acest context cred că, da, se așteaptă de mult timp, dar în același timp este acum momentul, orice ar fi nevoie, pentru a crea o adevărată Uniune de securitate și apărare. Am văzut sabotaje în mările noastre nordice, am văzut, pe de altă parte, decizii politice puternice ale Finlandei și Suediei de a adera la NATO, Articolul 5 din Tratatul NATO și Articolul 42 (7) din tratatul nostru arată ce s-ar întâmpla atunci când unul dintre noi este atacat, dar cred că trebuie să fie consolidat cu, să spunem, o facilitate de parteneriat european mai înrădăcinată și o coordonare adecvată a capacității noastre de apărare și a cheltuielilor noastre de apărare.

Roberta Metsola 3
Roberta Metsola 2

Lucian Bălănuță: To what extent do you consider that there is sufficient political will in order for Romania to obtain Schengen membership?

Roberta Metsola: For the European parliament this is absolutely clear, as has been clear for years, now that once a member state achieves all the technical and legal milestones in order to to join the Schengen area, then the political will must follow. This is exactly what i confirmed in the European Council last week, also in my talks with president Johannis and also in a resolution that we will adopt next week in plenary.

Lucian Bălănuță: There were some bad remarks at the previous session of the European Parliament on this issue. What is your stand?

Roberta Metsola: During the debate on Schengen accession of Romania and Bulgaria past some derogatory remarks about Romania. Just to inform that i have received an internal complaint and multiple public condemnations of that statement which i absolutely do not share and I want to make clear that it is not in any way the position of the parliament and it is not reflective in anyway. Process is going on, an investigation into the remarks and the decision would be taken.

Lucian Bălănuță: Speaking about the conflict in Ukraine, member states, such as Romania, that border directly Ukraine, are facing challenges and economic downturn. How can the EU institutions step in in order to tackle these issues for the, so called, most exposed countries?

Roberta Metsola: First of all the role that Romania and its neighboring countries have played in the aftermath of the invasion by Russia into Ukraine has has shown the world what leadership is. The humanitarian help, the military support, the resources that have been put in order to welcome Ukrainians fleeing but also to help Ukrainians fight for our common values in this context. Of course, Moldova (n.r. Republic of Moldova) is a country that requires help both in economic terms and in this regard we would ask for additional help to go to Moldova also in the context of the situation where they are no longer in a position to rely on electricity from Ukraine anymore and therefore the reduction of the price, for what they were buying, which is basically on the market, has to be one of the immediate measures to be taken. The European Union and the European Parliament are ready to play its part.

In our case, we have adopted the new macro financial assistance for Moldova, which is 150 million euros. I think also such a milestone was to admit Moldova as a candidate country for EU accession on 3rd of June.

This would not have been predicted I think at the beginning of this year that is why we are now living in a new reality and the European Union, the European Parliament is leading in that enlargement format because, for us both, when we are talking about Schengen accession for Romania, Bulgaria and Croatia but also when we are talking about enlargement, then Moldova, Ukraine have to be at the forefront.

Lucian Bălănuță: We are seeing further military operations and bombardments of Russia near EU borders. Do you consider that there is the proper time for reconsidering or for a reform of the Common Defence and Security policy of the EU?

Robert Metsola: First of all, the European Parliament has increased its calls especially in view of the escalation of the attacks by Russia in Ukraine that we saw at the beginning of this week, for more military assistance to Ukraine. We were the ones to ask for more tanks to be delivered but now, of course, also in regards to the current onslaught which is getting more and more desperate. Better air defense systems that are provided for Ukraine.

In this context I think, yes, it is long overdue but at the same time it is now the moment, whatever it takes, to create a real security and defense Union. We have seen sabotages in our Northern seas, we have seen, on the other hand, strong political decisions by Finland and Sweden to join NATO, Article 5 of the NATO treaty and Article 42 (7) of our treaty show what would happen when one of us is attacked but I think that it has to be beefed up with, lets say, a more entrenched European partnership facility and proper coordination of our defence capacity and our defence spending.

Un interviu realizat de Lucian Bălănuță

FOTO – Fotograf din cadrul cabinetului Președintelui Parlamentului European

sursa: radioiasi.ro