În ce constă dieta vechilor egipteni
Publicat de Cosmin Meca, 25 august 2016, 17:24
Dacă în prezent magazinele abundă în preparate atât proapsete, cât și ambalate, altfel stăteau lucrurile cu câteva mii de ani în urmă. Află, de exemplu, în ce consta dieta vechilor egipteni.
Datele privind alimentația vechilor egipteni vin din atât din săpăturile arheologice, cât și din hieroglifele care au reușit să spargă bariera timpului și să se păstreze intacte până în prezent.
Cerealele, nelipsite de pe masă
Pâinea și berea erau cele două alimente care erau zilnic consumate atât de cel mai respectat preot cât și de cel mai sărac muncitor, cu diferența că în cazul primului ingredientele folosite erau de cea mai bună calitate. Grâul spelta era cea mai cultivată cereală, deoarece era sățios și era o sursă de substanțe nutritive, fiind asemănător grâului normal. Din el se făcea pâine , o budincă, dar și o specialitate numită pâine de bere. Pentru a o prepara se folosea o cantitate mai mare de drojdie decât pentru o pâine normală, însă era coaptă în așa fel încât să nu fie alterate proprietățile drojdiei. Pâinea era mai apoi pusă în apă, lăsată la fermentat și mâncată când se îngroșa.
Carnea de vânat, din abundență
Vechii egipteni nu supraviețuiau doar cu carbohidrații din cereale. Vânătorii puteau captura o pradă bogată din Delta Nilului, cum ar fi hipopotami, gazele sau cocori. Peștii erau de asemeni foarte apreciați. Ei erau prinși, sărați și conservați, pentru a rezista mai mult timp temperaturilor ridicate din Egipt. Mierea era folosită drept îndulcitor, împreună cu smochinele, stafidele și alte fructe uscate. În ceea ce privește legumele utilizate în preparate, țelina și ceapa sălbatică erau la mare preț.
Untul, doar pentru cei bogați
Deși nu s-au păstrat rețete din acele vremuri, putem întui în ce consta meniul zilnic al oamenilor după frescele descoperite în morminte. Astfel, muncitorii beneficiau de două mese pe zi. Dimineața ei mâncau pâine și beau bere, în timp ce la cină aveau o masă mai consistentă formată din legume fierte, carne și din nou pâine și bere. Nobilii pe de altă parte, pe lângă legume, carne, pâine și bere se mai ospătau cu delicatese scumpe, cum ar fi untul sau brânza. Preoții și capetele încoronate aveau cele mai bogate mese, de unde nu lipseau gazele coapte cu miere, rațe fripte, rodii ori prăjituri cu miere și afine. Tradiționala bere era înlocuită cu vin, adus la masă de servitori, care aveau grijă ca acesta să nu lipsească din pahare.