Izvorul Tămăduirii

Publicat de Cosmin Meca, 3 mai 2019, 03:00

Creştinii ortodocşi sărbătoresc, astăzi, Izvorul Tămăduirii. Mulţi merg în pelerinaj la mănăstirile din ţară, iar în biserici are loc slujba de sfinţire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasmă Mică. După ce sfințește apa, preotul îi stropește pe credincioși în timp ce se cântă „Mântuiește, Doamne, poporul Tău”. În această zi sfântă, creștinii care respectă tradițiile se spală cu rouă și beau aghiasmă pentru a se feri de boli și pentru a se vindeca.

Astăzi, în unele zone ale ţării, tinerii fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: pronunţarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului şi al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.

Tot astăzi, nu se lucrează. Conform tradiției, pe vremeuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.

Gospodinele nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

La sate, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole.

Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.

În tradiția populară, sărbătoarea este norocoasă și spornică pentru săpătorii de fântâni. În această zi, apele sunt mai zgomotoase, mai zbuciumate; de aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai ușor o sursa de apă – în grădina casei sau în zone de deal și de câmpie, pe ogorul lor.

De asemenea, în această zi sfântă este interzis cu desăvârșire orice act de magie sau vrăjitorie. Cine va practica magia în această zi, va suferi de pe urma unui blestem groaznic.

La țară, gospodarii stropesc cu Agheasma Mică vitele și caii, pentru ca animalele să fie sănătoase și să lucreze cu spor la muncile câmpului.

Se spune că cei care beau apa sfințită în această zi își revin din boală și sunt protejați de duhuri necurate pentru un an întreg.