Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului -Tradiții și obiceiuri

Publicat de Cosmin Meca, 13 noiembrie 2016, 09:00 / actualizat: 14 noiembrie 2016, 9:47

Luni, 14 noiembrie, este Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului.

Începând cu prima zi a postului nu se mai fac nunti și nici petreceri până după Anul Nou.

Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare menţionat în calendar cu cruce roşie.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.

La sărbătoarea Lăsatul Secului de Crăciun, potrivit tradiției creștine, masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă o icoană. De secole, această orânduială aminteşte despre aspectul său sacru : masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se aşează o pâine preparată în casă şi sare.

La începutul mesei festive, invitații gustă întâi o bucată de pâine înmuiată în sare, iar obicei tradiţional, care aminteşte de ospitalitea populară,  prevestește relații armonioase între persoanele care petrec la Sărbătoarea Lăsatului de sec.  

Pentru sărbătoarea de Lăsatul Secului, un prilej de distracție al gazdelor  alături de cele mai dragi persoane din viața lor, gospodinele împodobesc masa festivă cu bucate tradiționale: aperitive, ciorbe, preparate din carne, sarmale, friptură de pasăre, plăcinte cu brânză, delicatese cu dovleac și mere. De asemenea, la loc de cinste stau sticlele cu vin și cu țuică din noua recoltă.

Totdeauna gazda trebuie să știe ce preferințe alimentare au musafirii, iar aceștia să fie serviți cu bucatele preferate. De aceea, fiecare invitat se poate răsfăța din belșug cu cele mai gustoase preparate culinare pe care le adoră în zilele de sărbătoare. 

Potrivit unei tradiții seculare, la masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul în familia care petrece în seara de Lăsatul Secului. La aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Desigur, ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm” în  necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales struguri sau stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.

În zi de sărbătoare, la Lăsata Secului, ca dar al lui Dumnezeu, hrana are  valenţe spirituale de nebănuit. Românii ştiu că Lăsata Secului  înainte de Postul Crăciunului este o zi de sărbătoare și, de aceea, trebuie să împodobească masa cu cele mai bune  bucate prin care  să cinstească în casa lor, după datina străbună, sărbătoarea din ajunul Începutului de Post.

O datină din străbuni este respectată în fiecare familie. De la masa festivă nu trebuie să lipsească găina sărbătorii de Lăsatul Secului. Aceasta este prezentată mesenilor pe o tavă specială: dacă pieptul găinii este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate. 

Pe lângă hrana pregătită, sărbătorile sunt însoţite de multe interdicţii populare de a munci, iar respectarea sărbătorii are un rol crucial. Femeile nu au voie să coase, să toarcă  şi nu ţes, pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. 

În seara de Lăsatul Secului,  mai ales în zonele rurale, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei pentru a alunga orice rău şi spiritele păguboase din căminul lor. 

Prin tradiţie, pentru atragerea ursitului fetele bătrăne practică postul negru în această zi pentru  a afla care este ursitulul lor. Fata care respectă această tradiție se va căsători în anul următor, după Paşte.

În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”. Este un ritual prin care fetele vor să îmblânzească soarta și ursitul să vină mai repede în viaţa lor. 

Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an, pentru că, din data de 15 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.

Frimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice. Există convingerea că toate suratele lor nu vor ciuguli recoltele în anul viitor.

Din vremuri îndepărtate, de Lăsatul Secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i va ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.

În unele zone geografice, se crde că vasele în care s-au pregătit bucatele de dulce pot să șe folosească după ce le spală:  în schimb, lingurele trebuie încocuite cu altele noi, în timpul postului.

În această zi, femeile prepară turte de mălai  și le dau de pomană pentru rudele plecate la viața veșnică. De asemenea, ele dăruiesc astfel de turte săracilor pentru ca persoanele bolnave din familie să se însănătoșeașcă. 

Gospodarii nu trebuie să împrumute nici un lucru din casă, pentru că altfel se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat.

Foto: Dana Simovici