Recomandări ANSVA în perioada rece

Publicat de Puiu Vulea, 19 ianuarie 2018, 12:53 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 20:15

Pe fondul avertizărilor meteorologice pentru fenomene severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

• Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;
• Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ;
• Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.
• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;
• La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

• Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt  puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;
• Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;
• Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în  mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.
• Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei.
• La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată  în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;
• În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;
• Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;
• Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;
• Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;
• Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C, cu condiţia ca mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.
• Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului  autovehiculului.
• Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin  frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps.

Pentru organizatorii târgurilor în care se comercializează animale vii:

• Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite pentru a proteja de expunerea directa la precipitații.
• Dacă numai o sursă limitată de apă potabilă este disponibilă, trebuie avute în vedere nevoile zilnice ale unui animal în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică pentru a fi corelate cu numărul de animale cazate.
• Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare astfel încât să evite orice suferinţă inutilă animalelor şi să asigure cel puţin standarde minime privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.
• Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene, să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi la responsabilităţile legale care le revin.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

• Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;
• Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazare, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.