Scurtă istorie a Halloween-ului

Publicat de Cosmin Meca, 31 octombrie 2014, 08:31

Sărbătoarea de Halloween este una dintre cele mai vechi din lume, celebrată până în ziua de astăzi. Este și una dintre cele mai populare, pe locul 2 după Crăciun. Deși milioane de oameni se bucură de această sărbătoare cu toate că nu îi cunosc semnificația și obiceiurile străvechi, aceasta e cu atât mai interesantă cu cât îi analizăm istoria și elementele mitice.

Halloween și crestinismul

Unii oameni consideră Halloween-ul un prilej pentru a organiza petreceri tematice, pentru a merge la colindat și pentru a se deghiza, spre amuzamentul personal și al celor din jur. Pe de altă parte, există persoane pentru care această sărbătoare este un moment cheie în care, din superstiție, consideră că trebuie să evite orice “contact” cu fantome sau spirite rele.

Din punct de vedere religios, Biblia nu recunoaște existența acestei celebrări, însă nici nu impune vreo interzicere în a o sărbători. De cele mai multe ori, este vorba de preferințe, și nu se consideră a fi o participare la o sărbătorire a răului. Halloween-ul se celebrează fără a face vreo referire la ritualuri păgâne sau oculte.

Istoric

Halloween-ul este oficiat pe data de 31 decembrie, ultima zi din calendarul celtic. La origini, este o sărbătoare păgâna, ce îi onorează pe morți. Datează de peste 2000 de ani, fiind cunoscută în trecut drept „Ajunul tuturor sfinților”.

Cultura și practicile cu ocazia Halloween-ului provin de la druizi, o civilizație celtă din Irlanda, Marea Britanie și țările din nordul Europei. Rădăcinile acestei celebrări provin de la Samhain (se pronunță Sah-ween), o comemorare a morților ce avea loc în fiecare an pe data de 31 octombrie.

Samhain înseamnă „sfârșitul verii”, sau luna noiembrie după vechiul calendar celt. Samhain era un vechi festival al recoltei, la care se făceau focuri mari de tabără, simbolizând părăsirea vechiului an și întâmpinarea celui următor. Majoritatea practicilor efectuate în timpul sărbătorii Samhain aveau la bază superstiții, conform cărora în ziua respectivă cei vii puteau intra în legătură cu spiritele celor decedați.

Obiceiuri

Celții credeau că sufletele morților colindau străzile și satele în noaptea respectivă. Și din moment ce nu toate spiritele erau considerate a fi prietenoase, se lăsau daruri în fața ușilor pentru a le calma și pentru a se asigura că recoltele de anul viitor vor fi mai bogate. Acest obicei s-a dezvoltat în cotidianul „Ne dați ori nu ne dați?” (Trick or treat?)

Tradiția de a purta costume cu ocazia Halloween-ului datează din aceeași perioadă, când sătenii se costumau în haine macabre pentru că astfel credeau ei că vor fi confundați de spiritele rele drept unii de-ai lor. Ceea ce este interesant este că, deși nu este o sărbătoare creștină, în timpul Europei Evului Mediu, clerii au adoptat aceste obiceiuri păgâne și își trimiteau adepții din casă în casă. Aceștia din urmă purtau costume și cereau mici atenții sau daruri.

În aceeași perioadă medievală, pe teritoriul Marii Britanii, „solicitații” mergeau să colinde pe la case, cerând mâncare, în schimbul căreia spuneau o rugăciune pentru cei decedați. Aceștia cărau lumânări fixate pe napi sculptați, simbolizând sufletul răposatului blocat în Purgatoriu. Pentru alții, acele lumânări erau o armă de apărare împotriva spiritelor rele.

La începul secolului 19, dovleacul a înlocuit micul suport crestat în napi, deoarece dovleacul era mult mai încăpător, mai ușor de scobit și gravat.

În zilele noastre, celebrarea Halloween-ului și-a pierdut conotația, costumele au avansat, schimbându-și specificul. Dacă în trecut ideea era să te costumezi într-o creatură supranaturală (vampir, vârcolac, vrăjitoare, strigoi, etc), astăzi costumele au deviat până la cele mai simpatice și amuzante, sau cele mai incitante și provocatoare, sarbatoarea devenind doar un simplu prilej de petrecere costumată.

Daria Andriescu