Sfântul Ion. Tradiţii şi obiceiuri

Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă marele număr de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri  imemoriale.

În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor.

În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi „botează”, adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.

Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Tradiția spune că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune ca Sfântul Ioan  este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în aceasta zi, va fi trist tot restul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.Se spune, conform tradiției populare, că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Pe rit vechi, la 7 ianuarie, se sărbătoreşte Crăciunul.