Sfaturile unui expert despre folosirea aerului condiţionat. Care sunt avantajele şi dezavantajele

“Somnul într-o încăpere prea caldă este neodihnitor. Prin urmare, este indicat să începem să folosim aerul condiţionat imediat ce temperaturile diurne depăşesc 25 grade în încăpere şi să îl utilizăm şi seara, înainte de somn, asta în serile calde (altfel, este de preferat să răcorim camera natural)’’, spune Dr. Raluca Trancă, medic specialist medicină de familie, pentru Ce se întâmplă, doctore?

De asemenea, aparatul de aer condiţionat purifică aerul. “Reţine în filtre particulele de praf şi alergenii (polenul, acarienii) şi scade şi umiditatea aerului ambiental, ceea ce este de real folos unei persoane cu alergie sezonieră la polen sau unui astmatic. Acest beneficiu este valabil cât timp filtrele sunt înlocuite periodic şi aparatul funcţionează la parametrii prevăzuţi”, adaugă specialistul.

Principalul dezavantaj al folosirii aparatului ar fi scăderea excesivă a umidităţii aerului. “Umiditatea optimă a aerului (concentraţia de vapori de apă) dintr-o încăpere este de cca 45-55% în sezonul cald, cu un interval de confort între 30-60%, iar iarna poate scădea până la 30% (pentru a evita condensul).

Aerul prea uscat contribuie la uscarea pielii şi a părului, favorizează infecţiile respiratorii şi multiplicarea germenilor. Prin urmare, în clădirile de birouri ventilate permanent aerul ar trebui analizat periodic şi furnizate soluţii în acest sens (plasarea de umidificatoare, plante verzi). La domiciliu este de preferat să utilizăm în continuare ventilarea cu aer proaspăt, iar aerul condiţionat să îl folosim temporar pentru răcire’’, susţine medicul de familie Raluca Trancă.

Un alt doilea dezavantaj important este posibila contaminare microbiană. “Atâta timp cât aparatul este întreţinut periodic, calitatea aerului este în mod normal bună. Dacă filtrele sunt vechi, ele nu numai că nu mai curăţă aerul de diversele particule nocive, dar devin un focar de infecţie. Este cunoscută prezenţa bacteriei Legionella pneumophila în aparatele de aer condiţionat (la fel ca si in jacuzzi, umidificatoare s.a), deoarece preferă mediile umede, iar această bacterie produce infecţii grave (febră Pontiac, pneumonie sau infecţii extrapulmonare)’’, susţine medicul specialist.

Prin urmare, pentru a fi în siguranţă, trebuie să chemăm la un interval regulat de timp (conform specificaţiilor producătorului) un instalator. Acesta va asigura mentenanţa aparatului de aer condiţionat.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru maşina pe care o conducem, pentru că şi aici filtrele trebuie înlocuite anual, mai ales dacă locuim într-un oraş poluat.

Afecţiunile provocate de aerul condiţionat

Aerul condiţionat poate fi benefic, dar şi nociv. Cei care lucrează în clădirile de birouri se confruntă cu uscăciunea tegumentelor şi mucoaselor (piele uscată, păr fragil, ochi uscaţi), iar în timp pot dezvolta rinite alergice, tuse iritativă cronică, blefarite, conjunctivite, manifestări alergice în general. De asemenea, creşte incidenţa infecţiilor respiratorii. Dacă temperatura ambientală este prea scăzută, se pot declanşa dureri reumatice, dureri de spate, diverse tipuri de nevralgii, cistite etc. Dacă o persoană astmatică intră într-o încăpere unde aparatul de aer condiţionat nu este bine întreţinut sau setat, se poate confrunta cu o criza, asta dacă aerul este prea rece, prea umed sau filtrele nu sunt curăţate.

Prin urmare, cei care lucrează în astfel de clădiri ar trebui să discute atat cu specialistul de siguranţă şi securitate în muncă, cât şi cu medicul lor de familie, pentru a putea combate efectele secundare ale ventilaţiei artificiale.

“Dacă stăm direct în bătaia curentului de aer, ceea ce nu este recomandat, se pot declanşa diverse afecţiuni: cefaleea, de obicei de origine sinusală (prin inflamarea sinusurilor paranazale datorită expunerii la aer uscat şi rece); nevralgia (durerea de origine nervoasă); torticolis (contractura unui muşchi de la nivelul gâtului, ce face dificilă sau imposibilă rotirea capului); lumbago acut (dureri la nivelul coloanei lombare, contractura musculară); blefaroconjunctivita (înroşirea ochilor şi a pleoapei); paralizia faciala “a frigore” (paralizia facială periferică, ce se manifestă prin asimetria fetei, ştergerea pliurilor de la nivelul frunţii şi nasului, imposibilitatea de a închide ochiul s.a).

Mai rar, expunerea la frig poate declanşa fenomenul Raynaud la persoanele care au acest diagnostic sau prezintă boli autoimune (albirea mâinilor- vasoconstriţia, urmată de colorarea în albastru-mov- cianoza, apoi în roşu- hiperemia)’’, mai spune medicul Raluca Trancă.

Pentru a evita toate aceste manifestări, este important să nu poziţionăm biroul/masa/patul în bătaia aerului sau, dacă nu se poate altfel, să setăm ventilaţia pe puterea minimă şi să orientam fluxul de aer către tavan.

De asemenea, în maşina ar fi bine să folosim de obicei răcirea din dreptul parbrizului şi de la picioare, nu şi grila care este orientată direct în faţa noastră.

“Este recomandat ca diferenţa dintre aerul exterior şi aerul din încăpere să fie de cca 10, maxim 15 grade, pentru a-i permite organismului să se adapteze uşor la trecerea de la cald la rece sau invers. Prin urmare, setarea standard ar trebui să fie in jur de 23-25 grade, care este si temperatura de confort a aerului din încapere, mai ales dacă afară sunt peste 30 grade. O Multe persoane setează aerul la minim, la 16-18 grade, cu scopul de a răci mai repede camera, dar este o greşeală.

Este mai înţelept să stabilim temperatura aerului mai mare, aproape de temperatura de confort, deoarece astfel putem evita afecţiunile menţionate mai sus, iar consumul energetic al aparatului va fi mai micţ’’, explică specialistul.  Acelaşi lucru este valabil şi pentru aerul condiţionat din masina Dacă îl setăm la 18 grade şi ne bate în faţă, este foarte posibil să ne alegem cu o sinuzită).

Cum ne poate afecta organismul trecerea de la rece la cald

În momentul în care schimbăm mediul, corpul are nevoie de câteva minute pentru a se adapta la noile condiţii. “Dacă trecem brusc de la frig la cald, apare hiperemia (deschiderea vaselor din sânge superficiale, ce cauzează înroşirea pielii), simultan cu creşterea transpiraţiei pe măsură ce corpul se încălzeşte; este posibil ca presiunea vasculara să scadă, pulsul să crească şi să apară manifestări prelipotimice (senzaţia de ameţeală, slăbiciune, furnicături, amorţeli)  sau chiar leşinul, mai ales dacă suntem şi deshidrataţi. De aceea, este important ca diferenţa de temperatură interior-exterior să nu fie mai mare de 10 grade’’, adaugă medicul Raluca Trancă.

Măsurile pe care le putem adopta dacă vrem, totuşi, să îl folosim

În condiţiile în care asistăm la încălzirea globală, iar temperaturile estivale sunt din ce în ce mai mari (in acest an se preconizează că se vor atinge noi maxime istorice), aerul conditionat deja devine o necesitate, nu o opţiune. Ideal ar fi ca aerul condiţionat să fie montat astfel încât să nu bată exact pe locul unde stăm cel mai mult (birou, masă, pat etc), să reglăm fluxul de aer la viteza mică, orientat către tavan; temperatura aerului trebuie setata la o diferenţă de cca 10 grade faţă de aerul exterior (23-25 grade); foarte important este ca aparatul să fie unul de calitate şi să aibă filtrele întreţinute periodic de către un specialist în instalaţii.

De asemenea, ar fi de preferat să răcim încăperea înainte să pătrundem în ea (la unele modele se pot seta intervalele de funcţionare), astfel încât aparatele să pornească înainte să ajungem la birou, respectiv acasă. Acest lucru este indicat mai ales în camerele unde sunt copii mici (curentul de aer rece nu cauzează direct infecţia respiratorie, dar o favorizează).

sursa: CSID.RO