Străzile Craiovei și numele lor .Gogu Constantinescu

Azi, la rubrica Străzile Craiovei și numele lor, o să vă povestesc despre numele străzii Gogu Constantinescu.

Numele străzilor dintr-un ora?, numele străzilor din Craiova , pot fi considerate o  Carte de istorie ale cărei pagini sunt deschise toate în acela?i timp ?i rămân deschise zi ?i noapte, vară-iarnă.

Probabil că oamenii  de azi care trăiesc, care locuiesc pe o stradă ar vrea să ?tie ce se ascunde în spatele numelui pe care ei îl folosesc pentru a indica locul în care po?ta?ul să le aducă o scrisoare, un ziar  sau pensia, unde să fie căuta?i de prieteni, de rude.

Plecând de la această ipoteză ? oamenii ar vrea să ?tie, oamenii ar vrea să asculte o povestire despre strada lor ? mi-am propus să vă prezint   câteva istorisirii legate de numele străzilor din Craiova, în special numele personalită?ilor din domeniul ?tiin?ei, din domeniul tehnicii dar ?i din alte domenii.

 Voi începe cu cartierul Rovine, nume cu rezonan?ă istorică pentru na?iunea română,  al doilea  ca mărime  din Craiova, după numărul de locuitori. Cartierul Rovine este mărginit  de Bulevardul  Decebal, strada Dezrobirii ?i Fra?ii Gole?ti.

Prima stradă: Gogu Constantinescu. O stradă mică, poate prea mică pentru for?a , pentru dimensiunea mondială a savantului Gogu Constantinescu.  Strada Gogu Constantinescu leagă strada Nicolae Iorga de strada Traian Lalescu. O stradă nouă, cu multe blocuri botezate cu litera G mare ?i F mare urmate de câte un număr.

Gogu Constantinescu s-a născut  în Craiova ,la data de 4  octombrie  1881, într-o casă situată lângă Grădina Mihai Bravu.  A urmat ?coala primară ?Obedeanu? , situată în apropierea casei sale ,  apoi, din 1892, ?coala superioară din Craiova, actualul Colegiu Carol I pe care îl va absolvi în 1899 cu media 8,90, fiind al 8-lea din  75 de absolven?i. S-a înscris la ?coala Na?ională de Poduri ?i ?osele din Bucure?ti pe care o termină în 1904 ca ?ef de promo?ie cu cea mai mare notă ob?inută până atunci : 18,51,  adică 9,25 pentru zilele noastre. Spirit novator ?i bun matematician, a pus la punct metoda de calcul a podurilor din beton armat ?i a demonstrat că se poate  construind mai multe poduri . În 1905  primul pod cu arc , de 14 m deschidere la Doftana, apoi, în 1906 podul cu grinzi drepte ?i 16 m deschidere din Parcul Carol din Bucure?ti.  Gogu Constantinescu a proiectat ?i podurile de peste Jiu de la Mănăstirea Lainici, scoase acum din uz, podurile peste Siret de la Adjud, Răcătău, Roman , Dolhasca. Trebuie men?ionată cupola Moscheii  din Constan?a, construită în 1910, o performan?ă la vremea aceea deoarece are o deschidere de 8 m dar grosimea este numai de 8 cm.  Mai poate fi  adăugată clădirea Ministerului Lucrărilor Publice , acum Primăria Generală a Municipiului Bucure?ti dar ?i  re?eaua de alimentare  cu apă a ora?ului Calafat.

În noiembrie 1910 pleacă în Anglia pentru a? pune în aplicare ideile extrem de îndrăzne?e pentru care acasă, în România , nu a găsit nici finan?area dar nici în?elegerea necesară. La 45 de ani era celebru în lume. Revista engleză ?The Graphycs? , din 10 ianuarie 1926 , îl men?ionează ca unul dintre cei 17 cei mai reumimi?i oameni de ?tiin?ă ai lumii din perioada 1900-1925 împreună cu Einstein,Lord Kelvin, Marconi, Marie Curie.

Bazându-se pe cuno?tin?ele sale de matematică dar ?i pe cultura sa generală, în special cunoa?terea armoniei muzicale, a elaborat teoria sonicită?ii,  altfel spus a formulat legile pentru transmiterea puterii mecanice la distan?ă prin oscila?iile  care se propagă  în lichide sau solide datorită elsaticită?ii acestora.Cea mai cunoscută aplica?ie este mitraliera sonică. În 1915, în primul Război Mondial, nem?ii foloseau un sistem nou de tragere printre palele elicei de avion. Solu?iile propuse de  inginerii britanici erau mecanice ?i nu dădeau rezultatele dorite. Salvarea a venit de la Gogu Constantinescu care a câ?tigat concursul lansat de Amiralitatea britanică.  Ca dovadă că solu?ia  era superioară poate fi ?i faptul că  până la sfâr?itul  războiului au fost echipate 50.000 de avioane cu dispozitivul  conceput ?i construit de Gogu Constantinescu.

De?i a plecat din România în 1910, a revenit în ?ară de mai multe ori. Ultima dată a revenit în 1961 cînd a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucure?ti, fosta ?coală Na?ională de Poduri ?i ?osele. Atunci  a fost ?i la Craiova. A vizitat ?i Liceul ? Nicolae Bălcescu?  numele de atunci al ?colii superioare din Craiova unde a regăsit fonograful lui Edison pe care îl folosise ca elev ?i care este păstrat ?i acum, în zilele noastre. S-a stins din via?ă la 12 decembrie 1965 ?i este înmormântat în Anglia.

Gheorghe Manolea

Pre?edinte Comitetul Român pentru Istoria ?i Filosofia ?tiin?ei ?i Tehnicii, Filiala Craiova

http://gheorghe.manolea.ro

Gogu Constantinescu

                                   Strada Gogu Constantinescu- harta

Casa în care s-a născut Gogu Constantinescu

Podul peste Jiu, în amonte de Mănăstirea Lainici

Podul peste Jiu, în aval de Mănăstirea Lainici