Superstiţii de Buna Vestire: ce păţeşti dacă nu auzi cucul cântând

Publicat de Cosmin Meca, 25 martie 2017, 10:00

Prima sărbătoare din calendarul ortodox, închinată Maicii Domnului, se cinsteşte pe 25 martie. Buna Vestire sau Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Hristos, este sărbătorită în Postul Paştelui, fiind prima în care biserica acordă dezlegare la peşte.

O sărbătoare a „Vestirii Naşterii Domnului“ se ţinea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie. Buna Vestire sau, popular, Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sărbătorită în postul Paştelui, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Preotul Paul Tudorache de la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” spune că pe 25 martie se consumă peşte deoarece sărbătoarea este considerată un praznic împărătesc. „Toţi cei care au ţinut post au dezlegare să mănânce peşte. Este un fel de răsfăţ pentru a marca această mare sărbătoare cu bucurie în suflet şi cu belşug pe masă“,  explică părintele Tudorache.

Tradiţia creştină spune că se mănâncă peşte deoarece este alimentul pe care Iisus Mântuitorul l-a mâncat.
„După Înviere, Iisus a mâncat peşte fript şi fagure de miere ca să-şi încredinţeze ucenicii că a Înviat. Peştele are o simbolistică aparte în lumea creştină. În tradiţia bisericii, în primul secol, atunci când creştinii erau prigoniţi, ei puneau simbolul peştelui pe case sau porţi pentru a se recunoaşte unii pe alţii”, spune părintele Tudorache. De altfel, peştele este văzut ca o vietate care nu se vaită, nu scoate niciun sunet, precum păsările sau animalele a căror carne o consumăm în mod obişnuit. Peştele este considerat a fi sfânt.

Ce semnifică peştele în teologie

Dezlegarea la peşte este amintită din vechime de Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit (439-532 A.D.) şi are numeroase semnificaţii. Conform teologilor, dezlegarea la peşte este privită ca o mângâiere acordată credincioşilor prin prezenţa în Biserică a Mântuitorului Hristos, o bucurie şi o celebrare a acestuia, care a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte.

Teologii spun că literele acestui cuvânt în limba greacă ICHTIS – fiind iniţialele expresiei „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”. Apoi, Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari, asemănând misiunea creştină cu o prindere de peşte, astfel că acest aliment a ajuns să aibă o semnificaţie teologică remarcabilă în creştinism.

Aleasa lui Dumnezeu

Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie):
„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).
E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

Superstiţii de Blagoveştenie

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia. În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii.  Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit. În multe zone din ţară se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare. În Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.
Pomii se ameninţă cu toporul pentru a rodi.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.

Ce se întâmplă dacă nu-l auzi

În plus, în alte zone ale ţării, se obişnuieşte ca fetele de măritat şi flăcăii să întrebe cucul când se vor căsători: “Cucule voinicule/Câţi ani îmi vei da/Până m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte să cânte cucul, înseamnă că va mai aştepta un an.

Dacă nu se auzea, înseamnă că va urma o căsătorie în acel an.
Mai mult, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.
De asemenea, în această zi este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

Zi aducătoare de veste minunată

Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară  spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
„Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este denumită în calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi.

Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, relateaza adevarul.ro