Teatrul Balsoi implineste 240 de ani

Publicat de Cosmin Meca, 28 martie 2016, 09:04

              Fondat pe 28 martie 1776, când țarul i-a acordat prințului Peter Urusov privilegiul de a fi singurul din Moscova care să prezinte spectacole de teatru, operă și balet. În timp, a devenit una dintre cele mai cunoscute companii de operă şi balet din lume, un brand internațional cu peste 200 de membri şi 30 de spectacole pe an.

Iniţial, Marele Teatru Imperial al Moscovei a funcţionat în paralel cu Marele Teatru Imperial Kamenny din Sankt Petersburg, iar pe 25 octombrie 1825, a avut loc inaugurarea sa oficială, sub actualul nume, ocazie cu care a fost prezentat spectacolul de balet “Cendrillon” al compozitorului spaniol Fernando Sor. Dacă la început repertoriul era alcătuit în mare parte din opere ale compozitorilor ruşi, după 1840 pe afişele teatrului au început să figureze şi numele artiştilor străini. În 1853 un puternic incendiu a distrus sălile teatrului, reconstruite într-o manieră proprie de arhitectul italian Alberto Camillo Cavos, fiul compozitorului şi dirijorului Catterino Cavos.

Blestemul de foc

Legenda spune că totul a început în secolul al XVII-lea când asupra acestui loc a fost aruncat blestemul focului, iar asupra Moscovei „blestemul” ciumei. Atunci, ţarul Fiodor al II-lea al Rusiei a instituit măsuri de prevenţie: mărfurile care intrau în ţară erau „dezinfectate” cu oţet, la fiecare răscruce se înălţau ruguri „purificatoare”, clădirile erau curăţate cu pucioasă, iar clădirile despre care se suspecta că adăpostesc bolnavi erau sigilate.

Oamenii purtau pe cap măşti în formă de cap de pasâre, în care introduceau plante parfumate, pentru a domoli mirosul de cadavru, ce se instalase în oraş. Medicii bănuiau că ciuma era transmisă de păsari.

Toate măsurile instituite de autorităţi i-au părut inutile boierului Nikita Vladimirovici Dviniatin, care şi-a zăvorât uşile şi ferestrele casei si a interzis oricui să intre sau să iasă. Conacul său se afla pe locul în care astăzi se află clădire Teatrului Mare.

Într-o zi, la uşa conacului a bătut un bărbat care a reuşit să îi convingă pe toţi ai casei să bea o poţiune mirauloasă. Toţi au sfârşind într-o mare suferinţă, căci „medicamentul” era, de fapt, otravă, iar vraciul s-a dovedit a fi un hoţ la drumul mare.

Singurul supravieţuitor a fost fiul cel mic care a fugit la vecini şi le-a povestit ce s-a întâmplat. Îngroziţi de soarta familiei Dviniatin, oamenii au l-au prins pe escroc şi l-au forţat să bea propriul leac miraculos.

Înainte să bea otrava, hoţul a aruncat un blestem asupra casei „Fie ca acest loc să sufere mereu, aşa cum sufăr eu acum! Focul să îl cuprindă neîncetat, aşa cum otrava îmi arde acum măruntaiele!”

Legenda spune că spiritul său continuă să se răzbune, provocând periodic nenumărate incendii.

Drumul spre celebritate

A început în perioada post-stalinistă când şcoala sa de balet a devenit reper pentru arta şi cultura mondială. Balşoi Opera şi Balşoi Ballet, acesta din urmă cu peste 200 de artişti în componenţă, sunt printre cele mai vechi şi renumite companii de gen din lume. Nume mari, precum Galina Ulanova, Maia Plisetskaia, Rudolf Nureyev s-au format la şcoala de balet a teatrului şi au continuat să scrie istorie la Balşoi.

În perioada 2005 – 2011, marele teatru a fost supus unui amplu proces de renovare, revenind pe 28 octombrie 2011 cu un deosebit spectacol de balet şi muzică din opere.

Un an mai târziu, spectacolele de operă și balet au început să fie vizionate în direct pe Internet şi în cinematografele din toată lumea. Primul spectacol de balet transmis pe Internet a fost Corsarul, de Adolphe Charles Adam, care a putut fi vizionat live și la Opera Națională din București.

Nici scandalurile nu l-au ocolit

În 2013, directorul artistic al teatrului, Serghei Filin, a fost atacat pe stradă cu acid, suferind arsuri de gradul trei pe faţă. Motivul ar fi fost atribuirea preferenţială a roluri.

Două luni mai târziu, o fostă balerină, Anastasia Volochkova, concediată în 2003 pe motive că se îngrăşase, a declarat în media că i s-a propus în repetate rânduri, ca angajată a teatrului, să întreţină relaţii sexuale cu diverşi afacerişti, în schimbul rolurilor. Tot ea a afirmat atunci că nu a fost singura balerină şantajată la Balşoi.

surse: www.stiri.tvr.ro, cultural.bzi.ro, epoca.ro