?Un serviciu public face performan?ă!?

Publicat de Cosmin Meca, 25 septembrie 2014, 19:24

Interviu cu dl Ovidiu Miculescu, pre?edinte-director general al Societă?ii Române de Radio
_
Jurnalul Na?ional: Dle pre?edinte-director general Ovidiu Miculescu, o regulă în radio ?i televiziune spune că informa?ia cea mai proaspătă trece înaintea comentariilor ?i pentru că azi (23 septembrie ? n.r.) se închid listele pentru candidaturile la func?ia de ?ef al statului, a? vrea să ne referim la ceea ce va face Societatea Română de Radio în campania electorală. Media vor fi implicate în campanie. Ce loc va ocupa SRR în spatele acestui câmp de bătălie, care va avea învingători ?i învin?i. Să sperăm că nu poporul va ie?i învins…

Ovidiu Miculescu: Da, poporul trebuie să iasă învingător. Radio România este un serviciu public credibil. De aici a? dori să pornesc dialogul nostru. Prin toate posturile sale ? în primul rând prin Radio România Actualită?i, care performează în pia?ă ?, ca ?i prin răspunsul pe care posturile noastre îl au din partea publicului, se probează această credibilitate. Este încurajator: atâta timp cât în fiecare zi te ascultă 5 milioane de oameni, este clar că ceea ce faci, faci bine. Personal, nu cred că această campanie electorală este mai complicată sau mai simplă decât alte campanii pe care le-am văzut până acum. De fiecare dată, cea care urmează pare cea mai complexă, mai încrâncenată ori mai dificilă. Radio România este pregătit pentru această campanie. Am făcut planurile în ceea ce prive?te con?inutul editorial pe canalele cu care vom intra în campania electorală, ca suport ?i teren de dezbatere pentru candida?i, ?i facem acest lucru cu aceea?i onestitate dintotdeauna. O vom face cu echilibru, cu echidistan?ă, cu impar?ialitate. În emisiunile de dezbatere vom încerca să aducem în discu?ie problemele serioase cu care se confruntă România în această perioadă. Cu siguran?ă, Radio România va fi un jucător important ?i în această campanie. Radio România va aborda această campanie extrem de serios ?i de profesionist. Pentru noi lucrul acesta este important, pentru că de fapt acest serviciu public se raportează exclusiv, dar exclusiv, la publicul care ne ascultă sau care poate să ne asculte la un anumit moment dat. Suntem pregăti?i pentru campanie atât din punctul de vedere al tehnicii ?i al structurii, pe care inclusiv parlamentul va trebui s-o confirme zilele acestea, cât ?i în ce prive?te recomandările CNA-ului ?.a.m.d. Deci suntem pregăti?i ?i, a?a cum am trecut cu fruntea sus ?i absolut onorabil prin toate campaniile de până acum, a?a se va întâmpla ?i de data aceasta.

? To?i cei care urmăresc fenomenul media din ?ara noastră ?tiu că Radio România este un post public echilibrat. ?i nu pentru că azi suntem în ziua echinoc?iului de toamnă, când toate sunt egale lor, ci pentru că activitatea radioului, mai ales în ultimii 25 de ani, reflectă această dorin?ă de echidistan?ă. Bineîn?eles că în campania electorală vom fi din nou martorii profesionalismului celor din Radio România. Dincolo de echidistan?ă, impar?ialitate, neimplicare politcă – pentru că ?i acest lucru e important -, ce alte trăsături crede?i că sunt specifice radioului public? Ce vă deosebe?te de posturile comerciale, de televiziunile de ?tiri, de presa scrisă serioasă, care abordează fenomenul social, cultural politic ?i economic?

? Posturile corpora?iei, începând cu Radio România Actualită?i, dar cu siguran?ă trecând ?i prin celelalte ? Radio România Cultural, Antena Satelor, studiourile regionale, Radio România Interna?ional ? cred că trăsături comune. Sunt câteva lucruri, nu multe, dar fundamentale, care fac diferen?a. În primul rând este vorba despre o seriozitate extrem de mare. E vorba despre un respect fa?ă de meserie, de profesiune ?i de public. Informa?iile sunt verificate, tratate absolut serios. Este vorba despre o onestitate pe care jurnalistul din Radio România o are atât fa?ă de el însu?i, fa?ă de postul la care lucrează, cât ?i fa?ă de public. Este vorba, în acela?i timp, de o trăsătură a radioului public, de o caracteristică, un atribut care i-a intrat în fibră, pentru că de când a început, din 1928, Radio România a?a a fost construit: serios, onest, fără frivolită?i, fără specula?ii, fără chestiuni facile. Prin misiunea lui publică, dar ?i prin rolul activ pe care l-a avut ?i-l are în societate, Radio România nu poate fi altfel. Imagina?i-vă ce ar fi ca, într-o situa?ie complicată pentru România ? ?i astfel de situa?ii au fost de-a lungul timpului ? Radio România să nu trateze serios anumite lucruri sau să fie, ?tiu eu, înclinat într-o parte sau alta… Acest mesaj s-ar duce alterat către întreaga ?ară, pentru că încrederea extraordinară pe care românii o au în Radio România, în postul public, se bazează tocmai pe aceste atribute. Re?eta nu e complicată, dar aceste lucruri pe care vi le-am spus reprezintă o constantă a Radio România. Cred că de aici vine for?a radioului public. Sunt oameni buni, oameni bine pregăti?i, cu experienta, oameni extrem de responsabili, oameni care verifică lucrurile din punct de vedere jurnalistic, dedica?i profesiei. Cum să vă spun? ? acestea sunt reguli nescrise în Radio România, pentru că fără ele nu se poate, altfel se derapează ?i nu ne putem permite asta. Profilul jurnalistului din Radio România se înscrie în aceste caracteristici; asta este legea care ne guvernează. Nu ne jucam… De aceea v-am spus ?i repet: postul public se raportează exclusiv la români. Pe ei îi servim ?i cu ei nu putem să ne jucăm niciodată.

? A?i creionat un profil al jurnalistului de radio, mai alea al aceluia care lucrează la postul na?ional de radio. A? remarca faptul că azi (23 septembrie ? n.r.), la Bucure?ti, a debutat Conferin?a pentru libertatea presei organizată de SEEMO. Lucrul acestea se întâmplă în contextul închiderii, azi, a listei de candida?i la pre?edin?ie, în contextul viitoarei campanii elctorale, dar ?i al unor evenimente mai pu?in plăcute care au loc în media române?ti. Se vorbe?te mult de spionită, de decosnspirări, de situa?ii în care sunt pu?i colegi de breaslă de-ai no?tri sau în care s-au pus singuri. V-a? sugera să vorbim despre libertatea presei, ?inând cont ?i de faptul că ne aflăm în locul în care în urma cu aproape 25 de ani a început una dintre bătăliile importante pentru libertatea de exprimare ?i pentru libertatea presei.

? Din punctul meu de vedere, în România presa e liberă. Asta e chestiunea pe care eu n-o contest. Sigur, întotdeauna sunt ?i excep?ii punctuale, unele abuzuri, incercari de control, care se întâmplă în special în media locale, pentru că acolo situa?ia e mult mai complicată decât la Bucuresti; dar dacă sunt locuri în care această libertate a presei nu e dusă până la capat, eu cred că de multe ori se întâmplă cu acceptul unor jurnali?ti. ?i nu neapărat din cauza lor, ci din cauza mediului extrem de dificil economic, în primul rând, prin care trece media din România ?i nu numai din România. Pot să vă spun cu siguran?ă că media din întreaga Europă, ?i aici vorbesc inclusiv despre posturile publice, trec printr-un moment destul de complicat. Radio România este un exemplu pozitiv. Noi, în momentul aceste, suntem printre cele mai puternice media publice din Europa. Suntem stabili financiar, facem proiecte, avem audien?ă… în pu?ine ?ări se întâmplă lucrul acesta. Revenind la libertatea presei: sunt convins ca aceasta a fost câ?tigată ?i ea există. N-a? pune la îndoială acest lucru. Faptul că apar accidente, faptul că factori externi mina?i de miza ba politică, ba economică, se interferează în activitate, încearcă nu să destabilizeze neaparat, dar să folosească jurnali?tii în alte meciuri decât cele de pe terenul jurnalismului de calitate, al informarii oneste a publicului, aceasta este o chestiune pe care n-a? imputa-o a?a de tare jurnali?tilor. Nu mai cred în coinciden?e de mult. Întotdeauna, înaintea unor momente complicate sau posibil complicate ? vorbim concret acum despre aceste alegeri ?, lumea e agitată, taberele folosesc mijloace de tot felul, intră în joc personaje sau entită?i care n-ar avea ce căuta în zona aceasta. Dar eu nu cred că, pe fond, aceste încercări, ba de destabilizare, ba de manipulare, ba de influen?are, vor atinge o masă critică ?i vor influen?a într-o bună măsură, procesul de vot ?i mai ales felul în care fiecare cetă?ean al acestei ?ări va vota. De multe ori suntem tenta?i să judecăm o chestiune care se întâmplă în lumea noastră, a jurnali?tilor, a jurnalismului, ca având un impact foarte mare la nivelul întregii societă?i. Am mari îndoieli că medicul de la Suceava, profesorul de la Turnu Severin sau de la Timi?oara… inginerul de la Gala?i sau de la Brăila au insomnii sau tulburări din cauza faptului că un jurnalist sau altul intră într-o fibrila?ie proprie sau comandată. Nu cred lucrul acesta. ?i sunt convins că marea majoritate a corpului serios ?i dedicat acestei profesii de jurnalist ?tie exact ce are de făcut a-?i împlini profesia cu credin?ă. Nu cred că cineva poate să-i scoată de pe ?ină sau să-i devieze, poate doar, eventual, să-i mai încetinească. Nu pot ?i nu vreau să cred altfel. Ar fi dramatic. Nu. Nu. Sunt un drept ?i o libertate câ?tigate… Uita?i-vă la tot ce înseamnă dezvăluiri, informa?ie, lucruri grave, serioase transmise poporului ? totul se face prin aceste vehicul extrem de important care este presa liberă. Că unii se interferează, da. Dar ei au încercat asta ?i în trecut ?i probabil că vor încerca ?i în următorii 500 de ani, însă jurnali?tii vor rezista, cu siguran?ă. Nu cred că o breaslă se emo?ionează mai mult decât e cazul la excesele unor politicieni sau personaje trecătoare ?i care trăiesc doar pe un anumit moment dat. Sau la dovezi de slugarnicie urat mirositoare sau goluri de caracter mascate sub vorbe mestesugite ale unor ratati?pentru ca ei exista si in breasla noastra. Nu cred acest lucru.

? Multumesc pentru această opinie. Să ne întoarcem la Radio România. Sunt deja 2 ani de când a?i preluat conducerea SRR ?i a? vrea să vorbim despre ce s-a întâmplat în ace?ti 2 ani de mandat, pentru că sunt convins că a?i avut ni?te proiecte, ni?te ?inte pe care le-a?i atins, poate ?i altele pe care nu le-a?i atins ?i a? dori să vorbim despre reu?ite, dar ?i despre lucruri care încă mai a?teaptă.

? Când nu am îndeplinit un obiectiv 100 la sută, eu îl consider neîndeplinit. 90 la sută nu mă mul?ume?te. A?a am func?ionat ?i a?a func?ionez. N-o să mă auzi?i spunând: ?Da, ?ti?i, am reu?it, dar n-am închis proiectul repspectiv? ? el intră, de fapt, în mintea mea, la minusuri. Plusurile mari, din punctul meu de vedere, sunt nu multe, dar importante pentru SRR. În primul rând, vorbim despre audien?ă. Audien?a posturilor Radio România este pe un trend ascendent ?i acest lucru bun, e o chestiune care continuă. Audien?a cre?te, răspunsul publicului e din ce în ce mai bun, schimbările pe care noi le-am făcut în grilă func?ionează, este un proces lung, complicat, care necesită multă MUNCĂ, multe nop?i nedormite, mul?i nervi, dar lucrul acesta se întâmplă. În al doilea rând, SRR este în acest moment extrem de stabilă financiar. Nu avem credite, nu avem datorii, nu avem nici măcar întârzieri la plată, suntem pe profit, putem să ne desfă?urăm ?i o facem, dezvoltăm toate proiectele pe care ni le-am propus ?i ni le propunem ? ?i la un nivel foarte bun ? ?i aici pot să vă dau multe exemple. În al treilea rând, un lucru important pe care cred că am reu?it să-l realizam a fost construirea echipei, pentru că în momentul acesta echipa managerială a SRR a întinerit, sunt oameni buni, oameni cu experien?a necesară, oameni dinamici, sunt oameni care sunt adapta?i la momentul pe care-l trăim ?i capabili de perfornman?ă. În al patrulea rând, în ace?ti doi ani Radio România ?i-a întărit vocea în mediul interna?ional al radiourilor, al mediilor publice din Europa ?i din lume. Avem un cuvânt important, lumea ne ascultă, pentru că ne recunoa?te performan?a, ?i noi am demoanstrat-o pentru că se vede ceea ce facem to?i. În al cincilea dar nu în ultimul rând, un lucru foarte important pe care cred că l-am făcut a fost să întărim această încredere a publicului în posturile noastre. Răspunsul pozitiv al romanilor vine nu numai din faptul că ne ascultă, pentru că Radio România dezvoltă o serie de proiecte care nu sunt doar în on air, sunt proiecte care se intampla off air, sunt ac?iuni, unde mergem, lumea ne prime?te foarte bine, pentru că, repet ? ?i lucrul acesta l-am spus colegilor mei ? în slujba lor suntem, trebuie să fim extrem de one?ti cu ei ?i să fim foarte aten?i permanent la semnele pe care publicul ni le dă. ?i aceste semne nu vin numai din zona audien?elor. Sunt multe alte chestiuni care ?in de partea administrativă, faptul că structural ?i organizatoric am reu?it să modernizăm ?i să adaptăm la prezent mecanismul de func?ionare a institu?iei ? pentru că e un serviciu public mare, răspândit în toată ?ara ?i nu numai ?, erau chestiuni de construc?ie care trebuiau remediate ?i lucrul acesta s-a făcut ?i func?ionează. Deci, iată că ini?iativele ?i redesenările ?i-au găsit aplicabilitatea în activitatea de zi cu zi. Ce-a? trece la minusuri? Cred în primul rând că eu puteam să dau ?i mai mult acestei echipe, cred că cele 4 ore pe care le dorm pe noapte sunt multe, cred că lupta extrem de complicată cu mentalită?i încă existente în SRR nu este câ?tigată, pentru că sunt oameni care nu în?eleg că vremurile se schimbă ?i această chestiune este, din punctul meu de vedere, foarte gravă. Unii încă mai cred că este emisiunea lor, că este postul lor, ei nu se raportează la audien?e, la public, se raportează doar la propria părere despre ceea ce fac, încă în SRR sunt zone în care se poate munci mult mai performant. Un alt minus cred că ?ine de faptul că nu am reu?it să generăm un al doilea post destinat românilor din afara grani?elor; un minus pe care nu mi-l asum, dar el există, e faptul că din ceea ce se întâmplă la televiziunea publică pe noi sar scântei ?i nu suntem vinova?i pentru lucrul acesta, pentru că e o singură lege ?i multă lume spune: ? Nu este taxă radio-tv, sunt două taxe diferite?; a noastră este cea mai mică din Europa. ?i nu-mi convine că de foarte multe ori se face această asociere cu televiziunea, pentru că nu suntem deloc într-o situa?ie apropiată de a lor, dar ce se întâmplă cu televiziunea aduce uneori prejudicii de imagine ?i radioului public.

? Vă rog, în acest context, să face?i o paralelă între Radio România ?i TVR. Amândouă sunt posturi publice…

? …. Guvernate de aceea?i lege….

? De ce într-un loc există plus ?i în altul minus? Ce crede?i, dvs., ca manager, care e secretul? De ce nu poate fi aplicată ?i televiziunii formula succesului?

? Sunt convins că există o solu?ie pentru televiziunea publică. E vorba despre oameni ?i depre management. E vorba ?i despre politică, aici; dar nu cred că în primul rând. Probabil că politicul, de-a lungul anilor – pentru că acest dezastru economic în care se află TVR a început mai demult, deci a fost o serie de erori care a dus la această situa?ie ?, politicul ori s-a implicat prea mult, ori nu s-a implicat atunci când trebuia să ia o decizie. Sau a luat decizii proaste. Dar, până la urmă, un pre?edinte director general ?i un Consiliu de Administra?ie sunt trimi?i în aceste servicii publice să administreze un business public. Cred că televiziunea a avut o serie de manageri slab pregăti?i, oameni care nu au în?eles industria, oameni care nu au venit din industrie, oameni care nu ?i-au propus ?i nu au luptat până la capat să rezolve probleme ?i să a?eze institu?ia pe drumul ei normal, oameni care nu au administrat nimic deci o serie de erori de management majore combinate cu incapacitatea, probabil, de a comunica cu cei din interior. Convingerea mea este că în interiorul TVR încă sunt mul?i oameni de calitate, dar pe care din păcate ace?ti manageri trecători nu au reu?it să-i adune sub acela?i steag, nu au reu?it să le dea argumente, să le prezinte sau să construiască un plan, un proiect; au fost oameni fără viziune (cu mici exceptii) ?i iată că fiecare ?i-a adus partea lui de contribu?ie la acest dezastru. Pentru că e un dezastru. Eu cred că TVR nu mai are, în această formă, mult de trăit, pentru că ea merge din rău în mai rău, iar minunile nu se întâmplă. Solutia trebuie să vină tot de la oameni. Pe partea cealaltă, la Radio România se munce?te mult, se munce?te profesionist, foarte serios, avem grija de fiecare segment, ca ?i cum ar fi al nostru. Or, lucrurile acestea se văd. Sigur, sunt oameni cu experien?ă. ?i probabil că mai este un avantaj: eu nu sunt membru de partid. N-am avut parte de presiuni politice, au fost unii, mai mici, care au încercat să asalteze cetatea, dar n-au reu?it, dar chiar ?i atunci când au fost, eu n-am cedat. Sunt convins că aceasta este calea. Dar cred că la Radio România s-a conturat un proiect, ?tim ce avem de făcut, avem obiective, le măsurăm, nu dormim multe nop?i, suntem dedica?i ?i iată că lucrurile merg. Repet, diferen?ele sunt, în propor?ie de peste 90 la sută, din punctul meu de vedere, de abordare manageriala ?i de ?tiin?ă în a construi lucrurile, de expertiză, viziune si determinare.

? ?i pentru că a?i început un nou mandat în această pozi?ie de pre?edinte-director general privilegiată….

? Din afară pare privilegiată. Dar nu este…

? … Dar dificilă, a? vrea să ?tiu care sunt priorită?ile dvs. ?i ale Consiliului de Administra?ie în acest nou mandat, început în iulie 2014.

? În primul rând, continuarea lucrurilor bune pe care noi le-am făcut: cre?terea de audien?ă, men?inerea credibilită?ii ?i a încrederii publicului, respectarea misiunii publice, întărirea zonei de educa?ie ?i cultură, pentru că, vede?i, lucrurile s-au schimbat pu?in. În acest moment, Radio România este cel mai puternic jucător din pia?a media culturală. Da, lucrurile pe care le facem atât prin Radio România Cultural, Radio România Muzical, Gaudeamus, Festivalul Interna?ional de Teatru Radiofonic, Festivalul Interna?ional al Orchestrelor Radio, Vioara lui Enescu la Sate, Pianul Călător, Ora de educa?ie Teatrală, 5 Minute de Muzică Clasică în ?coli, Ora de Educa?ie Muzicală, Revista Literară Radio, proiectele Editurii Casa Radio, angaja?ii din zona culturală pe care noi îi plătim în pia?ă – toate acestea ne a?ază în fa?ă. Toate aceste exemple conduc spre acest rezultat care, din punctul meu de vedere, este evident pozitiv: că Radio România joacă, în acest moment, în zona culturală, extrem de puternic ?i cel mai bine. Mai mult chiar, Radio România duce în exterior această performan?ă ?i valoare culturală româneastă ?i vreau să vă asigur că suntem în rând cu toată lumea, nu plecăm capul deloc, dimpotrivă, de multe ori stârnim nu doar aplauze, ci ?i invidii.

? Ultima ie?ire culturală a Radio România în lume a fost la Kuala Lumpur…

? … Cu ocazia celui de-al 7-lea summit mondial dedicat educa?iei media destinat copiilor ?i, pe lângă participarea noastră extrem de activă în interiorul summitului ? vă amintesc că la Kuala Lumpur au participat peste 1000 de broadcasteri, a fost pentru prima dată când s-a întâmplat în Asia acest eveniment ? au existat cele două concerte ale orchestrei na?ionale Radio ?i un masterclass sus?inut de Gabriel Croitoru, Tiberiu Soare ?i Horia Mihail, cu muzicienii de acolo. Aceste două concerte au avut loc la sala Filarmonicii din Turnurile Petronas.

? Turnuri proiectate de un român…

? Exact! Un loc celebru în Asia. Ambele concerte au avut un succes care mi-a generat un sentiment de mândrie na?ională, nu doar unul ?radiofonic. Un concert a fost filmat ?i preluat ?i transmis de televiziunea na?ională malaeziană, preluat ulterior de zeci de televiziuni ?i aici nu vorbesc de platformele online. Audien?a la care a ajuns acest concert depă?e?te cu mult un miliard de ascultători sau telespectatori. Deci, facem lucruri bune, continuăm proiectele bune, continuăm lupta la Chi?inău, în Republica Moldova ? ?i e o lupta grea ?i extrem de complicată, dar nu ne lăsăm. Avem, între obiective, men?inerea acestei stabilită?i financiare. Avem în continuare, ca ?intă importantă, mărirea re?elei de acoperire, pentru că noi, în ace?ti doi ani, ne-am extins re?eaua cu încă 14 frecven?e împăr?ite între Radio România Actualită?i, Radio România Cultural ?i posturile regionale, trebuie să întărim posturile regionale mai mult ?i, până la urmă, să dezvoltăm competi?ia în interiorul SRR, pentru că doar competi?ia generează performan?ă. ?i eu de performan?ă am nevoie.

? Care crede?i că e obiectivul cel mai geru de atins ?i care vă va crea cele mai mari probleme, pe care vă doresc să le surmonta?i…

? Completarea acoperirii teritoriului cu semnal radio. Pentru că, încă, posturile Radio România nu acoperă popula?ia ?i suprafa?a României a?a cum ar trebui. Noi nu putem decât să solicităm, să demonstrăm, să argumentăm, să ne batem, dar acesta este un obiectiv fundamental, pentru că această re?ea de frecven?e pe care SRR o are, a fost ciuntită mereu. A fost ?i vina SRR, pentru că au fost manageri care nu au păzit această valoare importantă, fundamentală pentru media. ?i-au construit unii re?ele de radio pe frecven?e utilizate cândva de Radio România ?i acum am rămas cu găuri. Deci acesta este unul din obiective majore, probabil cel mai important pentru perioada următoare, plus o dezvoltare în zona de online mult mai puternică, pentru că această lume online ne guvernează ?i ea nu mai e ceva ce ?ine de viitor, suntem în prezent demult, nu exi?ti bine în online, nu exi?ti deloc.

? Cum va arăta, din punctul de vedere al răspândirii informa?iei, al felului în care poate fi ascultat cuvântul care pleacă de aici, din inima Radio România, cum va arăta SRR peste 5 ani? Mai mult în online, pe FM, pe UM? 

? În 5 ani, eu o văd în FM ?i în digital, ?i prezentă în tot ceea ce face în online. Acesta esta este un ?must?, pentru că online-ul nu mai are frontiere. Văd SRR ca pe o corpora?ie extrem de mobilă ?i mai dedicată publicului, o societate mult mai interactivă, inventivă în a găsi noi căi ?i mijloace de a promova lucrurile importante ale culturii acestei ?ări, ale istoriei, limbii române, ale valorilor române?ti ?i europene… Chestiuni precum echidistan?a ?i echilibrul nu cred că mai trebuie discutate, pentru că sunt convins că se vor men?ine. Văd SRR ca pe o conglomarare de posturi, de canale radio foarte puternice în FM ?i digital, în online, in video ?i, practic, în orice, ca să domine pia?a media din România mult mai serios decât acum. Dar a? vrea să fie mai inventivă, mai inovativă, mai activa si reactivă la provocarile tehnologice ?i, în general, generatoare de proiecte de maximă performan?ă. ?i mă refer aici la plierea pe specificul publicului românec, cât ?i la nevoile milioanelor de români răspaândi?i în lume. Radio România Interna?ional a început să conteze în online. E foarte important! Deci partea de undă începe să scadă. Au în?eles ?i au făcut pasul. E o chestiune de mentalitate. Dacă mentalită?ile se rezolvă, por?ile se deschid.

? A?i vorbit despre Radio România Interna?ional, dar să facem o trecere în revistă, cu atuuri, strategii, minusuri, poate, a mai multor segmente ale SRR. Mi se pare importantă informa?ia nealterată, în direct. Transmitem, iată, încă de la Revolu?ia Română, totul în direct, la Radio România Actualită?i. Care sunt strategiile pentru evolu?ia postului?

? Radio România Actualită?i este, categoric, cel mai puternic post din corpora?ie. Strategia ?ine de mărirea acoperirii, are în vedere o îmbunătă?ire ?i mai mare a produsului editorial, de?i în momentul acesta este bun în toate componentele sale, atât partea vorbită, cât ?i partea muzicală, partea de interactivitate, de proiecte pe care RRA singură trebuie să le dezvolte, iar eu cred ca online-ul, pentru RRA, rămâne o provocare. Oricum, în partea de strategie, o campanie ?i mai puternică de comunicare spre public este absolut necesară, pentru că fără asta nu se poate. De asemenea, întărirea în ceea ce prive?te cercetarea de pia?ă, nu doar pentru RRA, dar poate în primul rând pentru RRA. Trebuie să ?tim permanent ce a?teaptă publicul de la noi, cum ne vede, ce percep?ie are despre noi. E fundamental. E o echipă bună la RRA, în acst moment, dar încă nu evoluează la standardul pe care mi-l doresc, mai sunt de făcut pa?i, dar suntem poe drumul bun ?i RRA joaca foarte serios în pia?a media din România.

? Există două concepte în lume: de a dezvolta o ?voce a radioului? ?i de a sus?ine ?voci ale radioului?. Dumneavostră ce concept sus?ine?i?

? Mai multe voci, categoric, sunt pentru mai multe voci, dar sunt pentru acel set de voci bune pentru radio, voci cultivate, educate, bune… ?tiu eu… nativ, voci vii, ?i, oricum, voci care să se înscrie în ceea ce se cheamă amprenta de sound pe care Radio România trebuie s-o aibă. Adică, în momentul când cineva deschide radioul, pe internet, pe unde, trebuie să recunoască faptul că ascultă Radio România Actualită?i. Este unul dintre elementele de recognoscibilitate foarte importante. Vocea. Cu vocea operăm, pentru că nu avem imagine, cel putin deocamdata. Dar vom dezvolta ?i partea de video foarte mult în perioada următoare. E un proces greu, lung, ne luptăm cu mentalită?i, dar suntem pe drumul bun. Mai multe voci bune, dar un anumit tip de voci.

? Cele mai interesante, mai plăcute, mai pătrunzătoare voci sunt cele din emisiunile cultuale. Radio România Muzical, Radio România Cultural… Acolo sunt vocile care ajung în suflet. Cele de la Actualită?i ajung la minte… sau a?a ar trebui. 

? E o alchimie in a găsi aceste lucruri, de a le identifica ?i a le pune în valoare. E ?tiin?ă, dar nu e simplu. ?i acest lucru nu e scris în căr?i. E o chestiune pe care experien?a, expertiza, sigur, ?i-o dau. E un amalgam. E un laborator extrem de sofisticat care prepară această compozi?ie finală care sa aducă pe post acea voce credibilă pentru un anumit tip de subiect. Nu-mi cere?i secretele.

? Da?i-mi trei voci ale Radio România pe care le considera?i emblematice…

? Nu pot să vă spun pentru că ele sunt mai multe, dar vă da?i seama că a? crea… invidii. În momentul în care ? ?i aceasta e o promisiune ? acest proces de stabilizare a vocilor se va finaliza, am să vă spun direct care sunt vocile Radio România. În toate domeniile. Ele există ?i acum, dar încă nu sunt ceea ce trebuie.

?Le calibra?i…

? E un proces continuu, care ?ine de multe lucruri.

? A?a se întâmplă întotdeauna când vrem să armonizăm func?ionarea unei ma?ini sau a unui instrument muzical…

? Nu ?tiu dacă ?i colegii din TVR se gândesc la asta. Chimia e complicată…

? Rămânând la cultură, să vorbim despre evenimentele culturale pe care le generează Radio România. Zilele aceste s-a desfă?urat Festivalul Orchestrelor. Cehia, astă seară, e prezentă cu orchestra sa pe scenă?

? Suntem la a doua edi?ie RadiRo. Este un eveniment unic în lume ?i lucrul acesta ?in să-l subliniez, acest festival, alături de Gaudeamus, ne face unici. Doar Radio România, pe acest glob mic sau mare, sus?ine, promovează ?i face să se întâmple aceste tipuri de evenimente. Categoric, Bucure?tiul, săptămâna aceasta, este capitala muzicii clasice europene. Este un regal de performan?ă artistică, pentru că sunt orchestre mari, instrumenti?ti, soli?ti, dirijori de foarte bună calitate ?i care ridică săli în picioare, pe tot mapamondul. Radio România este constant în dezvoltarea unor asemenea proiecte. Multă lume credea că n-o să facem edi?ia a doua ?i o vom face ?i pe a treia. Este încă o dovadă că avem for?ă ?i ?tiin?ă de a genera proiecte cultulale de maximă performan?ă. Lucrul acesta se vede ?i din reac?iiile pe care le au atât cei care vin, care ascultă, care ne urmăresc ?i, de multe ori, sunt oameni sau medii extrem de… zgârci?i în aprecieri. Parcimonio?i. Centrul Cultural Media performează foarte bine. Suntem mândri, facem evenimentul în parteneriat cu EBU, concertele din festival sunt preluate pe platformele EBU ?i ABU, e un lucru pe care îl trecem la cele mai bune reu?ite culturale. Urmează Gaudeamus, zilele acestea este în desfă?urare Gaudeamus Carte Scolara, dar vine Gaudeamus-ul mare, în noiembrie. Să ?ti?i că toată aceste evenimente culturale se întâmplă în online, off air ?i on air pe toate posturile. Antena Satelor, care e un post extrem de dinamic, extrem de puternic ?i de performant, are această zonă de cultură tradi?ională, dar valoroasă, pe care o transmite ?i o multiplică, zi de zi, pe frecven?ele lui.

? Înainte de a vorbi depre Antena Satelor, să aducem în discu?ie ?i deschiderea stagiunii. E rar, de asemenea, în lume, ca un paost de radio să aibă propria sa stagiune de muzică clasică, iar anul acesta deschiderea se face cu o voce extraordinară care revine, după multă vreme, pe scenă Viorica Cortez ? la nu mai pu?in de 80 de ani, o mare voce a scenei interna?ionale…

? Este un alt exemplu că Radio România face lucruri importante, serioase, solide, performante. Da, asta facem. Pe acest tărâm secătuit sau foarte arid al exprimării culturii în media, iată că ?inem ?tacheta foarte sus. Sălile sunt pline, orchestrele ?i corurile nostre performează indiferent că ele cântă în sălile noastre sau în afară, e bătaie pe bilete la concertele noastre, aducem arti?ti de o valoare interna?ională absolut confirmată ?i reconfirmată. Pentru noi au devenit aproape obi?nuite. Oricum, ?tacheta o vom ridica, în jos n-o vom da. Acesta este un efort comun ?i o dovadă că un un serviciu public, de la care nu te-ai a?tepta să facă lucruri din astea, le face ?i le face bine, neîndatorându-se, administrând bine banii, răspunzând atât misiunii publice, cât ?i dorin?elor publicului, a celor care ne finan?ează. Aici cred că este performan?a ?i frumuse?ea jocului, până la urmă.

? Revenind la subiectul deschis de dvs., Antena Satelor, un post pentru ?ărani. În contextul în care România are 46 la sută popula?ie rurală. Un post care este foarte ascultat ?i, cumva, în concuren?ă, ca audien?ă, cu posturi comerciale, chiar ?i în Bucure?ti.

? Din păcate, nu se ascultă în FM. Se ascultă pe AM ?i, imagina?i-vă, pe unde lungi. În aceste condi?ii strânge totu?i aproape 1 milion de ascultători zilnic, naeavând din păcate o acoperire na?ională.

? Exista cândva un proiect pentru o campanie de a se împăr?i fiecărei locuin?e din mediul rural un aparat de radio. Sunt premise să se împlinească un astfel de proiect ?

? Cu orice efort, trebuie să scoatem Antena Satelor din zona undelor lungi, să aducem postul în cel mai bun caz în AM ?i FM, dar cu siguran?ă îl vom duce în digital. Pentru că Antena Satelor e unul dintre cele mai bune posturi din SRR.

? Asta nu înseamnă că nu va mai fi ascultat în mediul rural?

?Dacă produsul editorial e unul bun, el va fi ascultat. Oriunde. Cheia întregii pove?ti ?ine de programe. Acolo e succesul sau dezastrul. N-a? vrea, în acela?i timp, să uit regionalele, Radio România Muzical ? care este extraordinar, Culturalul ? care e un post foarte, foarte bun. Apoi, Radio 3Net, care joacă foarte bine în zona de online ? sunt tineri, vii, de 20 de ani, care performează, aduc cultură, educa?ie, e absolut extraordinar că aceste lucruri se întâmplă. E important ca această Societate Română de Radio să func?ioneze oarecum în acela?i ritm. Diferen?ele mari nu sunt bune ? să ai vârfuri ?i găuri, pentru corpora?ie e rău. Or, le-am adus oarecum pe aceea?i linie ?i ridicăm, dar ridicăm peste tot, nu avem grija doar de unii sau de al?ii.

? Asta se intâmplă între grani?ele ?ării. Vorbeam anul trecut despre acel pas curajos al deschiderii unui post românesc la Chi?inău. S-au împlinit 3 ani. Anul trecut, vorbeam despre dorin?a dvs. de a deschide un post ?i la sud de Dunăre sau la vest. Nu s-a facut acest pas. De ce?

? Vreau să vă spun că este o chestiune cu care nu sunt de acord, dar ?ine de alte resorturi. Emitem emisiuni destinate minorită?ilor, cele 17. Marea majoritate în limbile minorită?ilor, altele în limba română dar cu problematica acelor minorită?i. Nu există însă reciprocitate. România are ni?te acorduri în urma cărora, normal, ar trebui să existe o atitudine pozitivă vizavi de aceste chestiuni. Sigur că ?i vecinii no?tri au emisiuni în limba română, dar eu a? vrea mai mult. Nu am renun?at, dar în momentul ăsta este un context geopolitic destul de complicat. Or, ?tiu eu, orice gest făcut cu bună credin?ă ar putea fi interpretat ca fiind altceva. Ne batem pentru Chi?inău în continuare, Chi?inăul func?ionează bine într-o pia?ă foarte complicată, colegii de acolo sunt buni profesioni?ti, dedica?i, fac lucruri foarte bune, mediul însă nu este cel mai prietenos. Dar nu facem nici un pas înapoi, dimpotrivă, mergem doar înainte. În ceeea ce prive?te constructia unor posturi române?ti în exteriorul grani?elor după modelul Chi?inau, acesta este o chestiune la care lucrăm premanent ?i nu vom renun?a. Dar nu este deloc simplu. Încă ceva: n-a? putea să vă dau sursele concrete de unde se generează această atitudine, dar de multe ori am senza?ia că succesul deranjează. Faci ceva bine ?i imediat se ridică întrebarea: ?Cum, serviciul public performează??… Da, zic eu, un seviciu public nu e destinat falimentului, dezastrului, incapacită?ii de a genera lucruri de valoare… Unora nu le place chestia asta. Si atunci injura, ataca si scuipa? De obicei la comandă.

? Până la posibilitatea de a deschide posturi române?ti în afara grani?elor, există Radio România Interna?ional, instrument important pentru întreaga diasporă românească. În ce direc?ie vede?i dezvoltarea acestui post? 

? Dezvoltarea în online. Acolo e cheia. Emitem în 10 limbi plus română ?i RRI este, practic, puntea noastră către românii răspândi?i prin toate col?urile lumii. Editorial, RRI si-a îmbunătă?it oferta, a devenit mult mai focusat pe problematici importante ?i pe informa?ia relevantă pe care o duce către ascultătorii de pe alte meridiane ?i a reu?it să î?i creioneze ?i să înceapă să-?i construiască acea politică internă de program care este u?or diferită fa?ă de cea destinată publicului din ?ara. Or, tocmai a conta pe lucrurile importante, a le spune pe cele relevante cu prioritate, a men?ine valorile române?ti în min?ile unor oameniu care se rup u?or de România sau sunt departe, nu-i o misiune simplă, iar RRI performează.

? Nu ne ajunge niciodată o oră de dialog…

? Povestea cu Radio România este complicată, dar frumoasă, întotdeauna E o profesie ?i o parte a industriei media pentru care merită făcut orice efort.

? O întrebare personală. Pentru că multă lume se întreabă cine este omul din spatele unui post important, omul cu mână de fier sau omul vizionar, în stare să reconstruiască imaginea unei insitu?ii valoroase ? a? vrea să vă întreb: Cine este Ovidiu Miculescu so?ul, tatăl, fiul, omul obi?nuit din afara Radio România, cel care doarme 4 ore pe noapte?

? ?i încă e mult… De 2 ani, radioul mi-a ocupat via?a într-o mare propor?ie. Faptul că so?ia mea, copiii mei, mâna?i de valurile vie?ii, de locurile lor de MUNCĂ, de profesiile lor, nu sunt în ?ară – dar cu siguran?ă pot să vă spun, performează acolo unde sunt ?i ?in steagul României extrem de vertical si de sus ? m-a ajutat într-un fel să mă dedic total SRR. Sunt un om care munce?te mult. Am ?i eu hobbyuri, multe, dar din păcate lupta mea cea mai mare este cu timpul. ?i, din păcate, am tot mai putin timp să intru regulat într-o sală de teatru, intr-un muzeu, am tot mai pu?in timp să mă văd cu oamenii dragi mie, cu prietenii mei, chiar ?i cu mama mea, care trăie?te la Arad. Ajung la ea foarte rar, vine ea mai des la Bucuresti. Bateriile care alimentează energia necesară pentru a duce un asemenea tip de activitate se alimentează astfel greu, pentru că această energie vine din lucruri care nu au legătură cu locul de MUNCĂ. Sigur că performan?a aduce mul?umire, dar vine ?i cu foarte mul?i nervi, cu dezamăgiri ?amd, iar bateriile trebuie reîncarcate, or, pe priza de alimentare cu această energie necesară, din păcate, vine foarte pu?in curent. Deci, îmi văd familia rar. Fiica mea s-a măritat ?i am putut să stau cu ea doar câteva zile. Cu băiatul, care lucrează la Londra, mă văd o dată la câteva luni. Cu Simona, so?ia mea, de 2-3 ori pe an. Ea are acela?i profil de foarte bun român, de profesionist în ceea ce face, este extrem de dedicată profesiei ?i o persoană care, în domeniul ei, al diploma?iei, performează – ?i n-o spun doar eu ? cu rezultate absolut remarcabile. E de admirat!… Amândoi avem timp pu?in pentru familie. Iar prietenii mei, mul?i, sunt supăra?i pe mine că nu mai am vreme pentru ei, or, aici este un minus… al vie?ii mele. Radioul mi-a ocupat via?a, într-un mod destul de brutal ?i de agresiv. Dar întotdeauna o performan?ă se plăte?te cu un sacrificiu. Dar e greu…

? A?i vorbit despre audien?ă, continuitate, eficien?ă. Sunt trei stâlpi pe care se sprijina Radio România…

? ?i despre echipă, e al patrulea stâlp…

? Să încheiem cu o propozi?ie sau o frază, poate două, despre Societatea Română de Radio care se pregăte?te să împlinească 86 de ani, la 1 noiembrie.

? Din punctul meu de vedere, cheia succesului stă în capacitatea de efort, în cunoa?terea foarte bună a domeniului în care activezi, în expertiză, în capacitatea de a coagula echipe ?i de a le convinge că viziunea ?i proiectul tău vor duce la victorie. ?i, în acela?i timp, cred că fără sacrificii majore ?i fără enorm de multă muncă performantă victoria nu poate să apară. Vreau să le mul?umesc colegilor mei, pentru că fără ei nimic nu se poate. Sunt oameni seriosi ?i extrem de performan?i. Eu nefiind un personaj comod. Dar înving mereu…

? Vă doresc să ave?i alături o echipa cu care să vă pute?i împlini proiectele. E foarte important să ?tii pe cine te bazezi ?i a? vrea ca peste un an sau peste doi, când vom avea prilejul să facem încă un interviu, să trecem la plusuri o serie de lucruri pe care azi le-am trecut la minusuri ?i să trecem la superlative lucrurile bune pe care le-a?i împlinit într-o marjă mai mică decât v-a?i fi dorit.

? Vă mul?umesc ?i a? dori să mul?umesc ?i eu Jurnalului Na?ional, nu neaparat pentru posibilitatea de a avea această discu?ie, ci pentru faptul că Jurnalul Na?ional este una din mediile extrem de serioase din Româna, cu care Radio România dezvoltă în parteneriat proiecte importante. Faptul că entită?i de media puternice, serioase, coagulează ?i se adună în a construi lucruri de valoare, pentru mine reprezintă un lucru fenomenal ?i întotdeauna apreciez la colegii mei din media capacitatea de a se adune la construc?ie, nu la demolare.