O echipa internationala de oameni de stiinta a descoperit dezvoltarea exceptionala a splinei, manifestata la populatia Bajau din Indonezia, conform unui nou studiu.

Supranumiti „nomazii marii”, acesti indigeni care traiesc pe insule din Indonezia, Malaezia si Filipine, pescuiesc pana la 70 de metri adancime fara echipament de scafandru, dotati doar cu greutati si o masca din lemn.

Pana la 60% din timpul zilei de munca ei plonjeaza in adancuri in cautarea pestilor, a caracatitelor si a altor crustacee – o durata similara cu cea observata la vidrele de mare – si pot petrece pana la treisprezece minute sub apa fara sa respire, potrivit unui studiu publicat in jurnalul Cell.

Intrigata de aceasta aptitudine, cercetatoarea americana Melissa Ilardo s-a intrebat daca acesti locuitori nu au suferit cumva o modificare genetica pentru a putea ramane sub apa mult mai mult timp decat alti oameni. Ea a petrecut cateva luni in Indonezia cu 59 de indigeni Bajau si 34 de persoane din randul populatiei Salu, din satul Koyoan aflat in vecinatate, care nu fac scufundari.

Specialista a prelevat probe genetice si a efectuat ecografii care au demonstrat ca splina indigenilor din Bajau era cu aproximativ 50% mai mare in comparatie cu cea a populatiei Salu.

Acest organ este important pentru scufundari deoarece elibereaza mai mult oxigen in sange cand corpul este plasat intr-o situatie stresanta cum ar fi atunci cand o persoana isi tine respiratia.

Splina locuitorilor din Bajau era mai mare atat la persoanele care faceau scunfundari cat si la cele care nu aveau acest obicei, iar o analiza a ADN-ului a dezvaluit motivul: comparand genomul Bajau cu doua populatii diferite – Salu si Han din China – oamenii de stiinta de la Universitatea din Copenhaga si de la Universitatea Berkeley din California au descoperit o mutatie genetica ce pare sa se fi raspandit in randul populatiei Bajau.

Una dintre mutatii este localizata pe gena PDE10A, considerata un factor determinant in dimensiunea splinei populatiei Bajau. Aceasta mutatie genetica regleaza hormonul tiroidian. La soareci, aceasta gena „este cunoscuta pentru rolul de reglare a hormonului tiroidian ce controleaza dimensiunea splinei, ceea ce sustine ideea ca locuitorii Bajau ar fi evoluat astfel incat splina lor sa aiba dimensiunea necesara pentru a-i ajuta in scufundarile lungi si frecvente”, se arata in studiu.

O a doua adaptare genetica este asociata populatiei Bajau din Indonezia este constrictia vaselor de sange in zona extremitatilor pentru conservarea rezervelor de oxigen necesare organelor vitale. Cercetari suplimentare sunt necesare pentru a determina modul in care acest factor influenteaza dimensiunea splinei umane.

Intre timp, aceasta descoperire ar putea accelera cercetarea medicala cu privire la modul in care organismul raspunde la lipsa de oxigen in diferite circumstante, cum ar fi scufundarile, dar si la altitudine mare, in timpul interventiilor chirurgicale sau in cazul bolilor pulmonare.

Sursa: Agerpres